|
În limba latin? substantivul se împarte în cinci declin?ri. Fiecare declinare are termina?iile ei specifice în func?ie de caz ?i num?r.
Totdeauna substantivul este enun?at cu dou? forme – nominativul ?i genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latin?, s? enun??m ?i genitivul, c?ci dup? termina?ia acestuia, stabilim declinarea c?reia îi apar?ine substantivul dat.
Declinarea aI are la genitiv termina?ia (ae), declinarea a II-a are la genitiv termina?ia (i), declinarea a III-a are la genitiv termina?ia (is), declinarea a IV-a – (us) ?i declinarea a V-a – (ei).
A nu se confunda declina?rile a II-a ?i a V-a fiindc? au aceea?i termina?ie, o distinc?ie este aceea c? la nominativ singular declinarea a II-a are termina?iile (us), (er) sau (um), pe când declinarea a V-a are la nominativ singular termina?ia (es).
DECLINAREA I
Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminine, masculine fiind doar acelea care denumesc îndeletniciri b?rb?te?ti sau nume de b?rba?i.
Termina?ia de la genitiv dup? care distingem substantivele de declinarea I este (ae).
Termina?iile:
Singular: N. – (a), G. – (ae), D. – (ae), Ac. – (am), Abl. – (a), V. – (a);
Plural: N. – (ae), G. – (arum), D. – (is), Ac. – (as), Abl. – (is), V. – (ae);
OBS: Termina?ia (a) de la ablativ singular este vocala lung?, dar distinc?ia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latin?, este greu de f?cut în pronun?ie.
Acum vom declina un substantiv feminin ?i unul masculin:
Silva, silvae = p?dure:
(dup? termina?ia de la a doua forma putem vedea c? este de declinarea I, iar fiindc? nu reprezint? nume de b?rba?i sau îndeletniciri ale acestora, rezult? c? este de genul feminin;
singular: N. – (silva), G. – (silvae), D. – (silvae), Ac. – (silvam), Abl. – silva), V. – (silva);
plural: N. – (silvae), G. – (silvarum), D. – (silvis), Ac. – (silvas), Abl. – silvis), V. – (silvae);
agricola, agricolae = agricultor:
(dup? termina?ie ne d?m seama c? este de declinarea I, dar fiind o îndeletnicire b?rb?teasca, rezult? c? este de genul masculin;)
|