|
Transform?rile actuale din ??rile Europei de Est ?i din Republica Moldova īn particular, presupun formarea statului de drept ?i a societ??ii civile. Acesta e un proces unitar ?i complex de func?ionare a unei orīnduiri sociale cu orientare democratic?. Construirea cu succes a acestui proces depinde īn mare m?sur? de cercetarea am?nun?it? a fenomenului de societate civil?; care din cauze cunoscute era l?sat sub t?cere de c?tre cercet?torii sociali din fostele ??ri socialiste.
Īn ultimul timp problema societ??ii civile revine īn actualitate ?i e discutat? activ īn societatea noastr?. Se expun diferite puncte de vedere asupra apari?iei societ??ii civice, perioadelor sale istorice ?i raportului ei cu statul.
Expresia societate civil? poarta amprenta unei mo?teniri istorice particulare, īnc?rcat? de imprecizie ?i contradic?ie. Aceasta din mai multe motive. Unul ?i cel mai principal ar fi dubla ?i succesiva utilizare a acestui termen pentru a denumi realit??i distincte. Ini?ial, societatea civil? desemna o societate organizat? ca stat, adic? statul īns??i, pentru ca ulterior ?i īn prezent ea s? denumeasc? o sfer? a vie?ii sociale coexistent? statului, dar autonom? ?i aflat? īntr-un echilibru cu acesta. Uneori, grani?a dintre aceste dou? forma?iuni se ?terge īntr-atīta īncīt se pierde specificul lor.
Din aceste cauze e destul de argumentat interesul acestei lucr?ri manifestat fa?? de mo?tenirea ideilor social-politice a gīnditorilor care au abordat ?i au elaborat teoretic conceptul de societate civil?. Īn acela?i timp, urm?rirea evolu?iei istorice a conceptului, permite de a-i eviden?ia esen?a ?i de a-i eviden?ia diversa leg?tur? cu statul la diferite etape de dezvoltare.
Teorii despre stat ?i societate civil?: de la integritate spre distinc?ie
Conceptul de societate civic? īnainte de a fi re?inut de limbajul sociologic, s-a conturat gra?ie filosofiei politice ?i teoriei privitoare la guvern?mīntul modern.Conceptul dat are genez? teoretic? veche. Īnc? īn Roma Antic? e atestat? expresia societas civilis. Termenul civitas desemna la ei atīt cetatea ca grup politic organizat cīt ?i societatea cu indivizii pe care īi integra. La romani civil/civilis reprezena antiteza pentru natural/naturalis, dreptul civil (jus civilis)opunīndu-se dreptului natural (jus naturalis).
Īn lucr?rile filosofilor greci se afirm? c? cet??eanul e o persoan? politic?. El, ca membru al statului are īndatoriri, care necesit? īndeplinire īn conformitate cu legile traiului īn comun, iar to?i cet??enii stau sub cīrmuirea general? a statului . Consemn?m, c? īn aceste teorii no?iunile de stat ?i societate civil? aveau acela?i con?inut ?i nu desemnau diferite fenomene sociale.
Bazele teoretice ale societ??ii civile sunt puse mai detaliat īn lucr?rile savan?ilor din secolul al XVlllea ?i al XlXlea . Īn aceast? perioad? īn Europa de West are loc un proces de destr?mare a rela?iilor feudale ?i de instaurare a rela?iilor capitaliste. Odat? cu aceasta īncepe r?spīndirea ideilorce ?in de con?tientizarea a ceea ce va constitui mai tīrziu societatea civil?. La baza argument?rii necesit??ii apari?iei unei asemenea societ??i, erau īnnaintate principiile libert??ii ?i valorii personalit??ii.Valori concrescute din eviden?ierea contribu?iei rolului subiectului īn ptocesele de transformare social?.
Anume aceasta ne determin? ca īn continuare s? examinam concep?iile cītorva dintre cei mai reprezentativi gīnditori din aceast? perioad?, care au atins, īn viziunea noastr?, prin operele sale importante aspecte ale problemei date.
Īn elaborarea ideii de societate civil?, un loc important ī-i revine lui Tomas Hobbes. Comform concep?iei sale, to?i oamenii sunt īnzestra?i cu acelea?i calit??i fizice, morale ?i intelectuale, ceea ce ī-i face egali īntre ei. Oamenii se nasc liberi ?i īn ac?iunile lor se conduc de interesele personale, iar for?a motric? a conduitei lor este atingerea bun?st?rii materiale īn via??. Deoarece oamenii au acelea?i drepturi la ac?iune, īncercarea de a le realiza īi conduce la ciocniri de interese. Lipsa īns? a distinc?iei dintre al meu?i al t?uduce la r?zboiul tuturor īmpotriva tuturor, care amenin?? īntreaga omenire. Legile naturale care exprim? a?a virtu?i ca: dreptatea, libertatea comp?timirea, bun?tatea, ?.a. nu sīnt īndeajuns pentru p?strarea p?cii. De aceea se impune obiectiv trecerea de la starea natural? ?i legile naturale la o alt? societate, ?i legi civile. Ea mai apoi este numit? societate civil?. Hobbes leag?
|