|
Alegerea ?i dezvoltarea carierei sunt procese extrem de complicate. Teoriile ne ofer? o reprezentare simplificat? a acestor procese. Aceste teorii pot fi utilizate, a?a cum s-a exprimat Krumboltz (1994) ca ni?te h?r?i rutiere care ne ghideaz? în procesul dezvolt?rii carierei.
Unele teorii sunt bune, iar altele mai pu?in bune. Primele folosesc termeni ?i concep?ii bine definite, care sunt u?or de în?eles de c?tre practicieni. Termenii sunt defini?i clar, dar sunt ?i interconecta?i. Teoriile bune sunt cuprinz?toare ?i aplicabile tuturor grupelor de indivizi, cât ?i unor persoane de diverse origini socio-economice ?i cu diverse preg?tiri culturale.
Pe scurt, teoriile bune:
• • ne ajut? s? în?elegem for?ele care influen?eaz? deciziile referitoare la dezvoltarea carierei;
• • ne sprijin? s? ne clarific?m procesele care au loc;
• • ofer? îndrum?ri pentru practicieni în absen?a unor linii directoare empirice.
În pofida acestor caracteristici se constat? c? practicienii orient?rii nu aplic? întotdeauna teoriile, ba uneori sunt chiar ostili fa?? de acestea. Adesea prefer? s? se bazeze pe datele empirice ?i pe experien?a practic?. Se pare c? exist? o discrepan?? între practicieni ?i teoreticieni ?i nici un fel de punte. Practicienii sus?in c? teoriile:
• • nu reprezint? realitatea complex? a?a cum o v?d ei în practica zilnic?;
• • con?in atât de multe incertitudini ?i condi?ii încât este imposibil s? fie aplicate în situa?ii reale:
• • se modific? tot timpul ?i totu?i nu ?in pasul cu schimb?rile din cadrul societ??ii.
Afirma?iile lor sunt adev?rate într-o oarecare m?sur? ?i, într-adev?r, teoriile sunt departe de a fi precise. Dar, a?a este ?i experien?a practic? a celor mai mul?i practicieni: fragmentat? ?i incomplet?. Foarte des practicienii î?i bazeaz? deciziile ?i interven?iile pe informa?ii par?iale asupra clientului ?i pe ceea ce au f?cut ei în trecut. Acest lucru nu este întotdeauna foarte potrivit, deoarece pot exista diferen?e individuale foarte mari între clien?i ?i ceea ce este adecvat pentru o persoan? nu este întotdeauna bun pentru alt? persoan?. Dar ?i societatea se schimb?. Aceasta înseamn? c? ceea ce am f?cut în trecut nu mai este neap?rat valabil ?i în prezent.
Se poate trage concluzia c? obiec?iile ridicate de practicienii bine preg?ti?i ?i cu experien?? în leg?tur? cu teoriile sunt aplicabile ?i fundamentelor pe care se bazeaz? practica lor. Mai mult chiar, ce se întâmpl? cu tinerii practicieni care abia î?i încep cariera? Ace?tia nu au experien?? ?i au în mod cert nevoie de sprijin pentru a în?elege de ce anumite interven?ii func?ioneaz? în unele cazuri ?i în altele nu.
Din aceste motive, este necesar ca practicienii din domeniul orient?rii ?i consilierii carierei s? dispun? de o anumit? în?elegere a teoriilor „bune“. Ei vor trebui s? aib? suficient sim? practic pentru a utiliza teoriile într-un mod normativ (cum ar trebui s? mearg? lucrurile) ?i nu într-un mod prescriptiv (cum merg în realitate). Practicienii ar trebui s? fie con?tien?i de faptul c? teoriile, de regul?, arat? cum ar putea func?iona alegerea ?i dezvoltarea carierei la cele mai multe persoane. Dar, aceasta nu înseamn? c? toate persoanele urmeaz? aceea?i cale. Diferen?ele individuale ?i influen?a mediului fac astfel, ca persoanele s? nu reac?ioneze în acela?i mod.
Teoriile ne pot ajuta s? în?elegem ce se întâmpl? ?i ne îndrum? în deciziile referitoare la proiectarea interven?iilor.
În cadrul modulului de fa?? vor fi explicate câteva teorii care se bucur? de o recunoa?tere îndelungat?, de exemplu, Holland (1997), Super (Super, Savickar & Super, 1996), Krumboltz (Mitchell & Krumboltz, 1996). Alte teorii foarte bine cunoscute ?i utilizate frecvent nu vor putea fi tratate în prezenta lucrare, a?a cum este cazul Modelului de circumscriere ?i compromis al lui Gottfredson (1996) ?i Teoria adapt?rii muncii a lui Dawis ?i Lofquist (Dawis, 1996). Modelele
|