|
INSIGNELE DIN AERONAUTICA MILITARA ROMANA
In anul 1910, avocatul Mihail Cerchez a infiintat la Chitila, langa
Bucuresti, prima scoala de pilotaj din Romania. Scoala era un un adevarat
complex aeronautic, dupa modelul celor vizitate in Franta de Mihail Cerchez
in anul 1910. Raspunzand solicitarilor acestuia (raport nr. 02327 din 11
iunie 1910), Ministerul de Razboi a detasat la scoala de pilotaj de la
Chitila (in aprilie 1911) sase ofiteri romani din diverse arme (geniu,
cavalerie etc.). Acestia si-au pastrat pe toata perioada scolarizarii
uniforma si insemnele armei din care proveneau. Nici macar pentru ofiterii
cavaleristi nu s-a aprobat renuntarea la pintenii de la picioare, desi
acestia ii incomodau vadit la urcarea in avion si in timpul zborului.
Acelasi lucru s-a intamplat si cu ofiterii romani detasati la scoala
printului George Valentin Bibescu, scoala Ligii Nationale Aeriene si Scoala
Militara de Zbor de la Cotroceni. In anul 1912, Directia a IV-a Geniu a
emis un ordin prin care s-a stabilit ca odata cu brevetarea pilotilor si
observatorilor, acestia au dreptul sa poarte ca semn distinctiv doua mici
avioane cusute pe gulerul tunicii (Directia a IV-a Geniu, dosar 474, p.
1090).
La 1 aprilie 1913, Parlamentul Romaniei a aprobat legea privind organizarea
aeronauticii militare. Devenind arma de sine statatoare, aviatia nu a
primit o uniforma specifica si insemnele care sa o particularizeze. Abia
dupa 1914, la izbucnirea primului razboi mondial, a aparut insemnul
specific aviatiei. Astfel, din 1912 pilotii si observatorii romani, ofiteri
sau subofiteri, au purtat la gulerul tunicii un avion Bleriot in miniatura,
din metal argintat. Acest insemn a fost considerat prima insigna de pilot
militar roman.
|[pic] |
Dupa moartea regelui Carol I (in anul 1914), pe tronul Romaniei a urcat
nepotul acestuia, printul Ferdinand I. Noul rege a aprobat la 1 iulie 1915
insemnele din Aeronautica Militara Romana (Decret regal nr. 1935 din 6
iunie 1931, publicat in Monitorul Oficial nr. 140, 20 iunie 1931, partea I,
p. 5522).
Pentru piloti, ofiteri sau subofiteri, insigna era reprezentata de un
vultur cu aripile ridicate, care tinea in gheare o bomba. Pe piept se afla
cifra regala, avand deasupra coroana regala.
Pentru observatori, insigna era sub forma unor aripi de vultur ridicate,
incadrand cifra regala ce avea deasupra coroana regala. Ambele insigne erau
din metal, de culoare argintiu - platinat.
|[pic] |
Dupa razboi, aceste insemne s-au pastrat pana la venirea pe tronul Romaniei
a regelui Carol al II-lea. In patrimoniul Muzeului Aviatiei exista insa o
insigna de observator militar, model 1915, care a suferit o modificare
esentiala : peste cifra regala (regele Ferdinand I) s-a aplicat stema
heraldica a Romaniei Mari.
|[pic] |
Cum in arhivele militare nu se afla nici un document care sa lamureasca
existenta a |