|
Parfumuri si esente
Pana nu demult, parfumurile noastre se datorau florilor, iar
esentele, fructelor. Mirosurile florilor si fructelor se datoresc unor
substante organice simple: eteri, esteri, alcooli nesaturati, etc., care se
pot obtine si in laborator. Astfel: parfumul iasomiei este mirosul
propionatului de benzil si acetatului de benzil, parfumul florilor de
portocal si de lacramioare - se datoreste nerolinei (metil-b-naftileterul),
acetatul de linalil este parfumul de levantica, geranionul
(dimetiloctadionol) este parfumul trandafirului, formiatul de etil este
esenta de rom, butiratul de etil este esenta de ananas, butiratul de
izoamil este esenta de pere.
La grecii antici, esentele si parfumurile au jucat un mare rol in
medicina, acestea avand un rol antiseptic. De la greci parfumurile au
trecut la romani si apoi obtinerea si folosirea lor s-a extins. Progresul
neincetat al chimiei a permis extragerea de esente si arome, dar si
producerea lor pe cale artificiala. Florile, frunzele, fructele si
radacinile mirositoare isi datoresc parfumul lor caracteristic unor
substante organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice
(esente). Uleiurile volatile se gasesc in celulele secretoare epidermice,
cum sunt cele din partea inferioara si superioara a petalelor de salcam.
Aceste celule secreta uleiul volatil,care difuzeaza prin membrana si se
raspandeste in aer. La unele plante este parfumata radacina, la altele
florile si frunzele. Compozitia uleiurilor eterice (sau esentiale) sunt
amestecuri de substante cu diferite functiuni chimice: eteri, esteri,
alcooli nesaturati, aldehide, cetone etc. Din cauza mirosului lor placut,
uleiurile eterice se folosesc in industria parfumurilor. Nu orice substanta
mirositoare este parfum. Pentru ca o substanta sa fie un parfum, trebuie sa
indeplineasca doua conditii: sa fie volatila la temperatura obisnuita si sa
produca asupra simturilor o senzatie placuta.
Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile din plante
sunt: presarea, antrenarea cu vapori de apa (distilare), extragerea cu
grasimi, extragerea cu ajutorul solventilor volatili, maceratia si
descompunerea fermentativa.
- Presarea se foloseste la extragerea uleiurilor volatile din
coji si fructe (exemple: lamaile si portocalele).
- Metoda obisnuita pentru extragerea uleiurilor eterice consta
in distilarea plantelor sau partilor din planta cu vapori de apa. Aceasta
metoda este folosita pentru obtinerea esentelor de trandafir, de iasomie,
de levantica, flori de portocal etc.
- Extractia cu solventi volatili se foloseste cand plantele au
un continut mic de uleiuri volatile sau cand uleiurile isi schimba
compozitia chimica. Cei mai utilizati solventi sunt: eterul de petrol
(pentru flori), benzina (pentru obtinerea rasinilor ), alcoolul etc.
- Extractia cu solventi grasi, nevolatili (cu grasimi), se
foloseste pentru florile de iasomie si tuberoza (practicat |