|
Aparitia si evolutia stiintei politice
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupati de
cunoasterea, stapanirea si studierea societatii, a cadrului in care traiesc
si isi desfasoara activitatea. In consecinta, ea a fost analizata atat in
ansamblul ei, ca intreg, cat si in domeniile si partile ei ce o compun.
Dintre stiintele care sunt preocupate de descifrarea esentei societatii, a
proceselor si legitatilor devenirii ei, un loc aparte il ocupa si
politologia.
In cadrul oricarei societati, indiferent de natura si nivelul ei de
dezvoltare, politicul si politica au constituit activitati umane
fundamentale, o functie esentiala a sistemului social. Drept urmare, orice
investigatie profunda si detailata a oricarui sistem social, inclusiv a
conditiei umane, nu se poate realiza fara o analiza a politicului.
Istoriceste, primele elemente ale gandirii social-politice apar inca
din antichitate, de care se leaga insasi etimologia termenului. Notiunea de
politologie vine de la cuvintele grecesti polis-stat, cetate si logos-
stiinta, adica stiinta despre stat, despre putere. De-a lungul vremii,
aceasta notiune a imbracat diferite acceptiuni cum ar fi: arta de
guvernare, de conducere, de politica, pana la termenul modern de
politologie. Denumirea noua, moderna de politologie a aparut in 1954 si a
fost pusa in circulatie de politologul german Eugen Ficher Baling si de
francezul A. Therive.
Atat in antichitate cat si in feudalism, intre stiintele care studiau
societatea nu exista o democratie, o individualizare, drept urmare,
elemente, cunostinte despre societate vor fi nediferentiate, cele specifice
filosofiei sau politicii se vor intersecta, suprapune cu cele economice,
sociale sau religioase. In primele sale manifestari gandirea politica a
aparut si s-a dezvoltat fie in interiorul filosofiei, ca filosofie politica
in Grecia antica, fie in stransa legatura cu juridicul, in Roma antica. In
toate cazurile, atat asupra politologiei cat si a celorlalte stiinte
sociale, a cunoasterii in special, a societatii in general in epoca
sclavagista si medievala isi va pune amprenta religia. In feudalism viata
si gandirea politica se vor afla sub puternica influenta a dogmei teologice
si a bisericii, stiintele in totalitatea lor, vor fi integrate teologiei,
devenind ramuri ale acesteia, iar dogma teologica devine axioma politica a
societatii.
Procesul de disociere a stiintelor, a celor sociale in special de
teologie si de morala crestina va incepe odata cu descompunerea societatii
feudale. Renasterea prin spiritul sau laic si stiintific isi va pune
pecetea asupra evolutiei tuturor stiintelor, inclusiv a celor politice.
Ganditori de seama ai acestei perioade, dar mai ales a perioadei moderne N.
Machiavelli, Th. Hobbes, J. Bodin, iluministii francezi Voltai |