|
Se ?tie de mult timp c? lipsa vitaminei A din hran? produce tulbur?ri ale vederii (īn special la lumin? slab?) ?i,īntr-un stadiu mai īnaintat,leziuni ale corneei (xeroftalmie).Avitaminoza A se mai manifest? prin sc?derea rezisten?ei la infec?iimicrobiene ?i īncetarea cre?terii (nespecific?) la animalele tinere.Īnc? de mult aceste simptome se combat cu uleiul gras extras din ficatul anumitor pe?ti marini (care con?ine ?i vitamina E).
Carotinoidele ca provitamine A
Simptomele avitaminozei A dispar dac? se introduce carotin? īn hran? (von Euler,1928).
S-a dovedit īns? curīnd c? vitamina A,slab g?lbuie,?i carotina,puternic colorat?,nu sunt identice.Dac? se supun ?obolani unei diete lipsite de vitamina A pīn? ce ficatul lor nu mai con?ine aceast? vitamin?,?i se introduce apoi carotin? īn hrana lor,se constat? din nou īn ficat un con?inut de vitamin? A (Moore,1930).Transformarea carotinei īn vitamin? A se produce probabil īn mucoasa intestinului,sub ac?iunea unei enzime,carotinaza.
Īncerc?ri ulterioare au ar?tat c? adev?rata provitamin? A este beta-carotina.
Reac?ia aceasta biochimic? este formal o hidroliz?,dar mecanismul ei real (probabil o oxidare) este desigur mai complicat.
Alfa-carotina este de asemenea o provitamin? A,dar,pentru ob?ine acela?i efect fiziologic,trebuie utilazat? o cantitatre dubl? din acest compus.Rezult? de aici c? dintr-o molecul? de beta-carotin? se formeaz? dou? molecule de vitamin? A,īn timp ce alfa-carotina d? na?tere unei singure molecule de vitamin?.
Activitatea fiziologic? a vitaminei A este determinat? specific de prezen?a inelului beta-iononic.Dintre celelalte carotinoide preint? activitate de provitamin? A numai acelea care con?in un inel beta-iononic,de exemplu,īn afar? de alfa-carotin?,criptoxantina etc.
Vitamina A (axeroftol,retinol)
C20H30O a fost izolat? sub forma unui ulei g?lbui,optic inactiv,foarte autoxidabil,din por?iunea nesaponificabil? a uleiului gras din ficatul unui pe?te tr?ind īn Oceanul Atlantic nordic (Hippoglossus vulgaris) (P.Karrer,1931).Ob?inerea īn form? cristalin? a reu?it mai tīrziu (Baxter ?i Robeson,1941);puncte de topire 63-64 grade Celsius.Vitamina A se caracterizeaz? printr-o band? de absorb?ie īn ultravioletul apropiat,cu maxim la 328 mu ?i prin colora?ia albastr? intens? pe care o d? cu clorura de antimoniu (maxim la 620 mu).Un bun pentru izolarea ?i purificarea vitaminei A este a?a-numita distilare molecular?.
|