|
Clasificarea compu?ilor macromoleculari se poate face dup? criterii foarte variate.
Dup? condi?iile de ob?inere se deosebesc:
- compu?i macromoleculari naturali, ca de exemplu cauciucul natural, gutaperca (hidrocarburi ); celuloza amidonul, glicogenul (polizaharide) ; cazeina ,gelatina, hemoglobina (proteine).
- compu?i macromoleculari artificiali , care se ob?in prin modificarea chimic? a celor naturali . Exemple sīnt viscoza sau celuloidul (care se ob?in din celuloz?), galalitul (care se ob?in din cazein?).
- compu?i macromoleculari sintetici , care se ob?in din substan?e cu molecule mici. . Exemple sīnt cauciucurile de sintez? , materiale plastice, firele ?i fibrele sintetice.
Dup? structura macromoleculelor se deosebesc:
- polimeri cu structura liniar? īn care fiecare macromolecul? este alc?tuit? dintr-o caten? filiform?;
- polimeri cu structura ramificat? la care macromoleculele sīnt formate din catene ramificate;
- polimeri cu structura reticular? sau tridimensional? la care catenele sīnt legate īntre ele chimic prin pun?i constituite din meri sau al?i agen?i de leg?tur? formānd un gen de carcas? spa?ial?.
Dup? tipul reac?iei de formare a compusului macromolecular se deosebesc reac?ii de polimerizare ?i reac?ii de policondensare.
Dup? propriet??ile termomecanice produ?ii macromoleculari se īmpart īn:
- Elastomeri sau cauciucuri, care manifest? o mare elasticitate la temperatura obi?nuit?;
- materiale plastice, care pot fi prelucrate la formare la cald īn vederea ob?inerii pieselor rigide de forma dorit?;
- fire sau fibre, adic? compu?ii macromoleculari ce pot fi fila?i īn vederea ob?inerii monofirelor sau fibrelor rezistente la trac?iune mecanic? sau efecte termice.
Dup? comportarea la īnc?lzire materialele plastice pot fi grupate īn:
- materiale termoplastice, care pot fi supuse la īnmuieri sau topiri repetate, f?r? s? fie transformate din punct de vedere chimic. De aceea pot fi prelucrate la cald prin diferite procedee (injectarea, presare, extrudere etc. ),
- materiale termoreactive care prin īnc?lzire se īnmoaie un timp, dup? care se solidific? īnc? la cald, adic? devin termorigide.
Mecanismele reac?iilor de polimerizare. Reac?iile de polimerizare se desf??oar? dup? mecanisme diferite, care decurg īns? toate prin reac?ii de adi?ii moleculare.
Dimerii, trimerii , tetramerii , adic? compu?ii cu grad mic de polimerizare, pot fi considera?i rezulta?i prin urm?toarea reac?ie bimolecular?; dou? molecule de monomer, īn urma ciocnirii īntre ele, formeaz? o molecul? de dimer, care, prin ciocnire cu o molecul? de monomer, trece īntr-un trimer etc. Acest mecanism de polimerizare se nume?te pas cu pas sau prin reac?ii consecutive. Avānd īn vedere c?, pe de o parte, pentru formarea unui trimer este necesar ca dimerul s? se g?seasc? īntr-o concentra?ie relativ mare, iar pe de alt? parte, pe m?sura form?rii acestor polimeri, concentra?i īn monomer scade, rezult? ca dup? acest mecanism nu se pot forma compu?i macromoleculari , ci numai compu?i cu grad mic de polimerizare. O alchen? care polimerizeaz? dup? acest mecanism este izobutena. Prin dimerizarea izobutenei rezult? diizobutena, mai exact un amestec de dou? diizobutene:
|