|
Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautate si de necesara ca
si alte surse de materii prime.Tulpinile si coroanele arborilor constituie
veritabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante
organice . Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si
catranul , padurile ne daruiesc prin lemn produs actual - si prin carbune -
produs fosil al tesuturilor lor - materii prime de o deosebita importanta .
Lemnul a fost folosit din cele mai indepartante timpuri ale exiatentei
umane , impartind piatra si argila , gloria de a fii prijeluit nasterea
primelor unelte , a primelor mijloace de aparare ale omului . Atat de adanc
se inradacinase lemnul in existenta cotidiana a omului si in treburile
"cetatii" incat putem vorbi de o civilizatie a lemnului , care a premers
metalelor si care a supravietuit pana in aproape de timpurile noastre ,
cand masele plastice si produsele de sinteza I-au luat locul , lasandu-I
insa ca unui suveran detronat ,, destule "feude" unde sa-si exercite
atotputernicia , fara concurenta altor inlocuitori .
E si fireasca domina lemnului , cand padurile - podoaba planetei
noastre - cuprind , ca un imens brau verde , muntii , colinele , malurile
apelor , pliul de ingemanare a stepei cu dealurile . La sfarsitul veacului
trecut , naturalistul francez Henri Baillon afirma ca daca am taia toate
padurile de pe glob , stratul de lemn cu care am captusi pe dinafar sfera
terestra ar avea o grosime de 60 cm ; aceasta imensa bogatie a fost
injumatatita in mai putin de un veac , datorita atat implicatiilor
exploziei demografice , cat si evolutiei industriale. A fost o epoca de
uriasa dezvoltare economico-sociala cand lemnul , slujind omului deopotriva
la amenajarea locuintei , la obtinerea unor produsi chimici , la incalzit
ca si la o mie si una de alte trebuinte , in acelasi timp a fost irosit cu
nesabuire , imputinarea lui declansand in ultimile doua decenii , in
special , o profunda criza , la fel de alarmanta , in proportii si efecte
egala cu aceea a energiei .
Patrunderea lemnului in existenta omului constituie o adevarata
aventura , o istorie plina de neprevazut a cunoasterii naturii si folosirii
, intai gospodaresti si apoi industriale , a acestei materii biologice ,
care a generat zeci de mestesuguri , importante ramuri industriale si arte
cu semnificatii adanci pentru viata spirituala culturala , economica a
numeroase popoare.
Dupa ultimile date communicate de F.A.O. (Organizatia Natiunilor Unite
pentru Alimentatie si Agricultura) padurile ocupa 4 285 milioane hectare ,
deci circa 1/3 din suprafat globului . Doar aproximativ 51% din aceasta
suprafata este luata in exploatare , 49% reprezentand inca zone virgine ,
cum ar fi imensele rezervoare de "aur verde" siberiene , braziliene si
central-africane . Din totalul suprafetei impadurite 3 069 milioane hectare
revin padurilor de foioase , iar 1 216 milioane hectare celor de
conifere.
In vederea realiz |