|
Biochimistul american Moore S. s-a n?scut la Chicago în anul 1913. Termin? cursurile Institutului Vanderbilt din Nashville (statul Tennessee) în anul 1935 dup? care ocup? diferite func?ii la : Universitatea din Wisconsin, Institutul de Cercet?ri în domeniul medicinii Rockffeler din New York, iar din anul 1952 este profesor la acest Institut.
Lucr?rile de baz? ale lui Moore, efectuate în colaborare cu Stein W.H., sunt dedicate cercet?rii structurii proteinelor. Ei au elaborat metode analitice exacte pentru determinarea compozi?iei aminoacide a proteinelor. În 1951 au dezvoltat metoda cromatografic? cu schimb?tori de ioni folosind-o la extragerea ?i purificarea ribonucleazei. Datorit? combin?rii metodei cromatografice de analiz?, elaborat? de Stein ?i Moore, cu metoda fotometric-ninhidric? propus? de ei ?i colectorul de frac?ii tot al lor, au modelat metodica ce permite analiza hidrolizatului proteic pe parcursul a dou? s?pt?mâni.
În activitatea de cercetare pe care o efectueaz? de-a lungul carierei sale face o serie de descoperiri printre care amintim:
- în anul 1950 – folosirea r??inelor sintetice schimb?toare de ioni (sulfocationi?i) le-a permis s? scurteze acest timp pân? la o s?pt?mân?;
- în anul1958 – automatizeaz? procesul ?i timpul de analiz? e mic?orat pân? la câteva ore.
- în anul 1960 – stabile?te structura primar? a ribonucleazei ce con?ine 1876 atomi de C, H, N, O ?i S; a descoperit, de asemenea, un principiu important, conform c?ruia grupele func?ionale ale aminoacizilor, ce formeaz? centrul activ al fermentului, posed? o capacitate de reac?ie anormal de înalt?.
În anul1966 devine pre?edintele Societ??ii Biochimice din America, membru al unui ?ir de Academii de ?tiin?e.
În anul 1972, împreun? cu Stein ?i C.B.Afinsen, câ?tig? premiul Nobel.
Nernst W.F.G.
(25.VI.1864 – 18.XI.1941)
Fizician ?i chimist german. S-a n?scut la Brizen în anul 1864.
Între anii 1883-1887 înva?? la Universit??ile din Zürich, Berlin, Graz, Westerburg,.dup? care, în anul 1887 devine asistentul lui W.F.Ostwald la Universitatea din Leipzig. Apoi de?ine mai multe func?ii la: Universitatea din Hattingen, Universitatea din Berlin, director al Institutului de Chimie al Universit??ii din Berlin, director al Institutului de Fizic? experimental? al Universit??ii din Berlin, iar în anul 1926 devine membru al Academiei de Studii din Berlin.
Lucr?rile de baz? din domeniul chimiei sunt dedicate teoriei solu?iilor ?i cineticii chimice.
Activitatea de cercetare a lui Nernst W.F.G. se prezint? cronologic astfel:
1888 – dezvolt? teoria difuziei, stabilind dependen?a cantitativ? dintre viteza de difuzie a substan?elor dizolvate, conductibilitatea electric? ?i presiunea osmotic?;
1889 – folosind ca baz? dependen?a: viteza de difuzie, conductibilitatea electric? ?i presiunea osmotic? în solu?ii, elaboreaz? teoria elementelor galvanice;
1890 – formuleaz? legea distribu?iei substan?ei dizolvate între doi solven?i;
1894 – stabile?te dependen?a disocia?iei electrolitice de permitivitatea dielectric? a solventului, de asemenea, ?i deforma?ia dielectricilor în câmp electric;
1897 – confec?ioneaz? lampa de incandescen?? (lampa Nernst); studiaz? disocia?ia vaporilor de ap? ?i a dioxidului de carbon, condi?iile de formare a carburii de calciu;
|