|
Grafitul este mult mai r?spāndit īn natur? ca diamantul. El formeaz? de asemenea z?c?minte, dintre care cele mai importante sunt īn Sir-Lanka, Madagascar, Rusia (Siberia),Noua Zeeland? etc.
Grafitul cristalizeaz? īn
sistemul hexagonal, atomii
lui fiind a?eza?i īn plane
paralele ?i distribui?i īn
forme de hexagon regulat,
cu muchia de 0,142 nm. Īn
acela?i plan, fiecare atom
de carbon este legat de al?i
trei atomi prin leg?turi
covalente.
Dup? teoria leg?turilor de
valen??, formarea lor poate
fi explicat? prin existen?a
unei rezonan?e īntre diferite
structuri īn care fiecare
atom de carbon este legat de
doi atomi vecini prin dou?
leg?turi simple ?i de al
treilea, printr-o leg?tur? dubl?.
Dup? teoria orbitalilor moleculari,
leg?turile C-C din straturile
de grafit pot fi descrise ca
orbitali moleculari localiza?i,
rezulta?i prin īntrep?trunderea
unor orbitali hibridiza?i sp2,
?i un sistem de leg?turi ?
nelocalizate, format prin
īntrep?trunderea orbitalilor
p nehibridiza?i.
Ca urmare, fiecare leg?tur?
C-C din grafit cap?t? un
caracter de o treime dubl?
leg?tur? (ordinul de leg?tur? 1,33),
ceea ce concord? cu distan?a
interatomic? determinat?.
Existen?a unor electroni mobili explic? conductibilitatea electric?, un plan, a grafitului.
Īntre plane, īns?, distan?a este de 0,335 nm. Planele sunt deplasate astfel īncāt un atom de carbon dintr-un plan este a?ezat īn direc?ia centrului hexagonului planului urm?tor. Planele sunt legate īntre ele prin for?e van der Wall. Din aceast? cauz?, grafitul cliveaz? ?i are duritate mic?, iar conductibilitatea termic? paralel cu planele este cu mult mai mare decāt perpendicular pe ele.
Grafitul difer? mult de diamant. El are densitatea 2,22 g?cm-3,este opac, de culoare neagr?-cenu?ie ?i foarte moale (are duritatea I, īn scara Mohs). Pe hīriie las? o urm? cenu?ie. Este unsuros la pip?it. Luciul lui se aseam?n? cu
|