|
''Din ce este facuta lumea? '': aceasta a fost intebarea pe care si-au pus-
o filosofii greci cu peste 2.000 de ani in urma. O bucata de materie metal,
o bucata de cuart, o picatura de apa - putea fi impartita in bucati tot mai
mica, dar intotdeauna ramanea aceeasi materie.
Filosoful Leucippus (secolul al cincilea i.Hr.) a fost primul
care a sugerat ca totul este format din particule identice, pe care el
le-a numit atomi, din cuvantul grecesc insemnand ''indivizibil''.
Teoria sa a fost dezvoltata de elevul si discipolul sau Democrit
(aprox. 460-370 i.Hr.) care a sugerat ca miscarea constanta a atomilor
explica crearea universului: grupurile mai grele de atomi au format
Pamantul, in timp ce grupurile mai usoare au format corpurile ceresti.
cel mai mare om de stiinta al acelor vremuri, Aristotel (384-322 i.Hr.)
a refuzat sa accepte acest concept, iar scrierile sale au fost
dominante timp de peste 1.500 de ani. Teoria atomului a fost
incorporata intr-o poezie lunga scrisa de filosoful roman Lucretiu
(aprox. 99-55 i.Hr.), intitulata De Rerum Natura (Despre natura
lucrurilor).
Gaze si spatii
Lucrarea lui Lucretiu s-a numarat printre primele care au fost tiparite
dupa inventarea tiparului la sfarsitul secolului al xv-lea, si ea a
afectat gandirea multora, inclusiv a filosofului francez Pierre
Gassendi (1592-1655) care, la randul sau , l-a influentat pe englezul
Robert Boyle (1627-91). Experimentele lui Boyle asupra proprietatilor
gazelor au sugerat ca acetea sunt formate din particule mici avand mult
spatiu intre ele; mai tarziu, matematicianul elvetian Daniel Bernoulli
(11700-82) a facut calcule care il sustineau pe Boyle.
In acelasi timp se dezvoltau cunostintele din domeniul chimiei.
Primii chimisti au recunoscut existenta elementelor - substante precum
metalele, care nu pot fi descompuse in alte substante - si si-au dat
seama ca compusi chimice sunt formati din cantitati de elemente
diferite, insa abia cand chimistul Antoine Lavoisier (1743-94) a
introdus metode de cantarire exacta a produsilor reactiilor chimice a
fost pregatit terenul pentru o teorie care sa explice aceste reactii.
Chiar si Lavoisier, intr-o lista de ''elemente'' pe care a publicat-o
in 1789, a inclus substante precum calcarul si silicea, care sunt
compusi din doua elemente.
Poate cea mai importanta realizare a lui Lavoisier a fost
confirmarea teoriei conservarii masei in reactiile chimice: aceasta a
fost o sustinere puternica, avandu-si originea in idea originala a lui
Democrit, ca toate transformarile chimice nu sunt decat rearanjari ale
unor unitati fundamentale neschimbatoare. La fel de importanta a fost
legea proportiilor constante, enuntata de chimistul francez JL Proust
(1754-1826), care a spune ca fiecare compus chimice pur contine
proportii fixe si constante, in greutati, din eleme |