- ( 12 )
- Astronomie ( 113 )
- Biologie ( 571 )
- Chimie ( 266 )
- Diverse ( 201 )
- Drept ( 9 )
- Economie ( 111 )
- Engleza ( 243 )
- Filozofie ( 110 )
- Fizica ( 377 )
- Franceza ( 117 )
- Geografie ( 613 )
- Germana ( 44 )
- Informatica ( 387 )
- Istorie ( 820 )
- Marketing ( 28 )
- Matematica ( 276 )
- Medicina ( 7 )
- Muzica ( 12 )
- Psihologie ( 235 )
- Religie ( 54 )
- Romana ( 1526 )
Referat Viata artificiala
Categorie: Referate BiologieReferat downloadat de: 282 ori.
Cauta referat dupa: viata artificiala
|
 
|
Descriere referat: |
| VIA?A ARTIFICIAL? Pu?ine idei au generat atâtea speran?e ?i atâtea temeri ca aceea de a crea via?? în laborator. Alchimi?tii de acum câteva secole credeau c? este suficient s? se amestece, în cantit??i adecvate, o serie de substan?e ?i în eprubet? s-ar forma un mic omule? care ar cre?te treptat pentru a deveni un om adev?rat. Nimeni nu vorbea îns? despre substan?ele necesare. În secolul al XVI-lea, Paracelsius a sugerat o metod? eficace, dup? p?rerea lui - înc?lzirea „s?mân?ei” umane ?i hr?nirea ei cu sânge de aceea?i origine „Dac? ve?i proceda a?a, spunea el, in 80 de zile se va forma un copil veritabil ?i viu, dotat cu toate membrele unui copil n?scut de o femeie, dar mult mai mic. Îl vom numi homuncul.” Visul alchimi?tilor era destul de „modest”. Ei voiau doar s? vad? un copil crescând în laborator. Geneticienii contemporani merg pe alte drumuri. Ei î?i propun s? creeze organisme din rearanjarea acelora?i materiale pe care le-a folosit ?i natura sau - de ce nu? s? experimenteze alte materii prime. Înainte de a imita natura, va trebui s? în?eleag? drumul de la prima molecul? organic? la celul?. F?r? îndoial?, o asemenea tem? dep??e?te posibilit??ile actuale ale ?tiin?ei. „Via?a a încetat îns? s? mai fie un mister, spunea cândva J.B. Vernal, ?i devine practic o ghicitoare, o criptogram? care poate fi deodat? un model de lucru pe care, mai devreme sau mai târziu, îl vom putea imita.” Dar ce ?tim despre începuturile „vie?ii” ? La început toat? lumea antic? a crezut în abiogenez?, teorie conform c?reia „viata” î?i are originea în materia amorf?. De-abia in secolele al XVIII-lea ?i al XIX-lea p?rerile au început s? se schimbe. În 1860, Pasteur a impus definitiv concluzia c? genera?ia spontanee este imposibil?: A fost ultima lovitur? dat? abiogenezei. Deceniile care au urmat au confirmat marele adev?r formulat de Pasteur. S-a descoperit apoi unitatea de organizare a materiei. vii este extrem de complex?. Devenea mereu mai pu?in probabil? ipoteza c? via?a a provenit din materie nebiologic?. În acela?i timp, mul?i biologi erau convin?i c? fenomenele chimice ?i fizice pot explica organizarea unor molecule mai mici în macromolecule. Ca atare - concluzie fireasc?! - „via?a`” s-a n?scut de mai multe ori. Când ?i cum? R?spunsul era mult mai neclar decât am fi tenta?i s? credem la prima. vedere: Pân? foarte curând era un-consens c? elementele constitutive ale primelor organisme nu se puteau forma decât pe P?mânt. Presupunerea ni se pare, acum, exclusivist?. De ce n-am. admite, ?i avem la îndemân? suficiente argumente c? materia prim? putea fi adus? din Cosmos sau ?i din Cosmos? Mai demult, la începutul secolului acesta, ipoteza a apar?inut lui S. Arnhenius (1903). În forma ei ini?ial?, sugera c? , „via??” a fost adus? din spa?iul cosmic de c?tre meteori?i. S? vedem informa?iile actuale. ' Dorothy Oehler ?i J. W. Schopf, de la Universitatea din Calfiornia, au analizat fosilele chimice ?i fosilele structurale ?i au ajuns 1a concluzia c? în urm? eu 2,8 miliarde de ani P?mântul era domeniul algelor. Deci primele celule sunt doar cu 500 de milioane de ani mai vechi. Argumentul concludent, dup? p?rerea lor, dar discutabil dup? a celor mai mul?i biologi, este totu?i deosebit de valoros. Iat?-l! Ei au studiat raportul dintre Carbonul 12 fa?? de Carbonul 13, în rocile precambriene din Africa de Sud. Dac? în mostrele analizate cre?te con?inutul în C 12, atunci fenomenul este expresia unei activit??i biologice. În cercetarea lor, a ap?rut un fapt aparte: într-o lung? succesiune de probe, raportul C12-C13 era permanent crescut. A avut loc apoi o oprire brusc?. Dedesubtul stratului nu mai ap?rea nici o dovad? de „via??”. Vechimea primului strat mort 3,3 miliarde de ani. Concluzia a fost primit?, a?a cum spuneam, cu rezerve. Un comentator al revistei „Science” sublinia faptul c? datele sunt prea pu?ine ?i explica?iile lor poten?iale dar atât de departe, încât ar fi mat prudent s? nu se trag? nici o concluzie. Remarcam mai înainte c? elementele constitutive ale primei celule puteau: fi aduse din Univers. Dovad? - una dintre cele mai spectaculoase - a fost dat? de meteori?i. Într-unul dintre ei, meteoritul Alle.nde, c?zut in Mexic, s-a g?sit formaldehid?. In altul, celebrul Murchinson, pr?bu?it în Australia, s-au identificat aminoacizi de origine extraterestr?. Era prima prob? c?, cel pu?in, o parte dintre elementele necesare „vie?ii” puteau fi produse în spa?iu. Apoi, A. Vinogradov ?i G. Vdovychin, în 1992 au anun?at prezen?a - într-un meteorit. c?zut in Ucraina, în 1889 - a unui polinucleotid asem?n?tor ADN-ului: El are o dubl? structur? dar, spre deosebire de ADN, spirala este simetric?. Un argument la fel de puternic îl constituie prezen?a moleculelor organice-în Univers. Din 1937 pân? acum s-au descoperit 34 de molecule organice - ap?, amoniac, formaldehid?, hidrogen, acetaldehid?. Oricum, ar fi greu s? spunem acum dac? primele organisme s-au format pe baza unor constituen?i. exclusiv tere?tri sau dac? moleculele organice au alt? origine. Teoretic vorbind, panspermia pare mai pu?in probabil?. K. Sagan afirma c? sporii prezen?i pe suprafa?a meteori?ilor n-au rezistat uria?ei cantit??i de radia?ii pe care trebuia s-o întâlneasc? în spa?iu, în lunga lor c?l?torie interplanetar?. Sporii ar supravie?ui numai dac? ar fi îngropa?i în adâncurile unui meteorit. O asemenea eventualitate este aproape neglijabil?, dar nu eu totul exclus?. Era suficient îns? s? se întâmple o singur? dat?. Mai exist? înc? o ipotez?, fantastic? la prima vedere, dar la fel de probabil? ca primele dou?; men?ionate mai: înainte. Ea apar?ine lui F. Crick ?i. L: Orgel, doi dintre pionierii biologiei moleculare: Cu câ?iva ani în urm?, ei descriau un scenariu care ar urma s? se desf??oare peste câteva decenii : „Anul 2000. Locul : o platform? de lansare undeva, în emisfera nordic?. O mul?ime entuziast? a venit s? salute o mic? rachet? nuclear?, gata s? plece într-o c?l?torie care va dura un milion de ani. Înc?rc?tura, 1 000 kg de microorganisme care vor popula o mic? ?i nelocuit? planet?, ospitalier?, bineîn?eles, din galaxia noastr?. Scopul proiectului este s? stabileasc? via?a, pe alt? planet?, în a?a fel încât in 4 X 108 ani s? evolueze o comunitate asem?n?toare celei de pe P?mânt” (Mitton ?i R. Lewin, 1973). Dac? noi vom reu?i s? realiz?m un asemenea experiment, de ce s? nu-l fi f?cut, cu câteva miliarde de ani în urm? alte civiliza?ii mult mai dezvoltate decât cea a noastr?, care î?i puneau acelea?i întreb?ri asupra genezei vie?ii”? ?i poate „via?a” a început pe mai multe planete ale galaxiei noastre, ca rezultat al curiozit??ii unor îndep?rta?i experimentatori. Este fenomenul pe care F. Crick ?i L. Orgel l-au numit sugestiv panspermie dirijat?”. Oricât ar p?rea de improbabil? ?i fantastic? ipoteza, ea este sprijinit? de câteva fapte biologice. Primul îl constituie de mult obiectul unei interminabile dispute. De ce este codul genetic universal? De ce, cu alte cuvinte, nu s-au dezvoltat mai multe sisteme de transfer a informa?iei genetice? Nici unul dintre r?spunsurile actuale nu este cu totul satisf?c?tor nici, presupunerea c? odat? format codul a fost „înghe?at”, nici ideea c? actualul cod este cea mai bun? variant?. Este sigur îns? c? el nu se mai poate modifica prin muta?ie. Nu cumva, atunci, universalitatea lui ar fi doar rezultatul „îns?mân??rii” P?mântului cu organisme primitive, forme care aveau acela?i cod ca ?i fiin?ele de ast?zi? Al doilea argument pare ?i mai întemeiat. Multe enzime au drept cofactor molibdenul, un metal rar pe P?mânt - 0,02 %. Ar fi fost mult mai firesc ca ?i constitu?ia chimic? a planetei s? se reflecte în structura biologic? a organismelor care o populeaz?, ca în locul molibdenului s? fi ap?rut fie crom, fie nichel, metale înrudite ?i mult mai abundente. Nedumeririle ar dispare dac? am reu?i s? demonstr?m c? structura organismelor terestre se coreleaz? mai bine cu cea a altor planete - cu cea a planetelor bogate în molibden - decât cu cea a P?mântului. Presupunând c? a fost a?a, mai r?mâne înc? o problem?. Cât de veche este galaxia noastr?? Este oare suficient de b?trân? pentru a fi ad?postit dou? civiliza?ii consecutiv dezvoltate? Da: vârsta galaxiei este de 13 X 109. În urm?toarele dou? miliarde de ani s-au format stelele cu planetele care le înconjoar?. Apoi, de la apari?ia primei celule pe P?mânt pân? acum au trecut doar 4 miliarde de ani. A r?mas suficient de mult timp ca în alt? parte s? se fi dezvoltat o civiliza?ie mult mai evoluat? decât a noastr?. Expedierea „vie?ii” de pe o planet? pe alta nu este a?a de dificil? cum ar p?rea. S-a calculat c? „via?a” poate fi conservat?, dac? este men?inut? la temperaturi apropiate de 0°C absolut, cel pu?in un milion de ani; adic? timpul necesar c?l?toriei (viteza optim? ar fi de aproximativ 100 000 km/or?). |
Alte referate din materia: Biologie
| Nr. | Nume referat | Hits |
| 1 | Feriga | 1817 |
| 2 | Affenpinscher-ul | 1129 |
| 3 | Anaconda | 2070 |
| 4 | Aripi | 1123 |
| 5 | Bauceron-ul | 1170 |
| 6 | Bobtail sau Old English Sheepdog | 1107 |
| 7 | Celulaprocariota | 1222 |
| 8 | Ciobanescul Belgian sau Groenendael | 1135 |
| 9 | Fetele aflate la pubertate | 1225 |
| 10 | Salvati planeta | 2834 |
| 11 | Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator | 1256 |
| 12 | Ursul Carpatin | 1567 |
| 13 | Totul sau aproape totul despre dinozauri | 1712 |
| 14 | Tropisme, nutatiile si nastiile la plante | 1674 |
| 15 | Tulburarile somnului | 1642 |
| 16 | Tumorile | 1462 |
| 17 | Ulcerul gastroduodenal | 1499 |
| 18 | Ultimii dinozauri | 1424 |
| 19 | Urechea | 2555 |
| 20 | Ursul Koala | 2194 |
| 21 | VULTURI | 1522 |
| 22 | Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor | 1464 |
| 23 | Vederea Stereoscopica | 1319 |
| 24 | Veghea, somnul si activitatea cerebrala | 1542 |
| 25 | Vertebrate acvatice | 1752 |
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!
Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?referat !
Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!
Cere un referat!
