|
SOLUL. CARACTERISTICI GENERALE
O dezvoltare economic? avantajoas? se bazeaz? pe principii durabile īn ceea ce prive?te toate componentele naturale: aerul, apa, solul, biodiversitatea, p?durile ?i resursele subsolului. Fiecare din elementele enumerate mai sus joac? un rol foarte important īn via?a contemporan?. Apa, care este considerat? elixirul vie?ii, este foarte util? atīt pentru natur? cīt ?i pentru om. Ea influien?eaz? dezvoltarea vegeta?iei, solurilor, men?inerea vie?ii animalelor, etc.Tot ea contribuie la procesele exogene ?i modificarea reliefului. Aerul, care se īntīlne?te adīnc īn scoar?a terestr?, ?i foarte departe sus īn atmosfer? este ?i el extrem de folositor. Datorit? lui putem tr?i ?i respira. Aerul, ca ?i apa, sunt necesare vie?ii ?i activit??ii omului, dar totu?i cel mai important rol īn natur?, īl joac? solul.
Solul are foarte multe difini?ii, fiecare semnificīnd ceva anume. Una din ele este urm?toarea: SOLUL este materialul fragil ?i afīnat care acoper? īntr-un strat sub?ire toat? suprafa?a scoar?ei terestre. F?r? el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei ?i florei. De aici deducem faptul c? solul depinde mult de forma de relief deasupra c?rei se afl?.
Construc?ia de baz? a formelor de relief este creat? de c?tre for?e ce ac?ioneaz? īn interiorul P?mīntului. Aceste procese extraordinare produc zilnic schimb?ri īn aceast? structur? de baz?, o deformeaz? īn mod continuu.
Natura terestr?, componen?a lumii vegetale ?i animale au evolu?ionat de la cele mai primitive forme pīn? la asocia?iile biologice contemporane. De la īnceputul revolu?iei industriale, adic? de la mijlocul secolului al XVIII-lea activitatea uman? a avut ?i ea un rol important īn modelarea suprafe?ei P?mīntului, cīteodat? chiar cu efecte surprinz?toare. Continentele au ajuns la forma lor ?i īn pozi?iile actuale īn urma mi?c?rii pl?cilor ce formeaz? scoar?a solidificat? a P?mīntului, adic? datorit? pl?cilor tectonice. Īn istoria de 4,6 miliarde de ani a P?mīntului s-au mai petrecut multe alte schimb?ri, pīn? ce planeta noastr? a c?p?tat īnf??i?area de azi. Concomitent a avut loc ?i formarea solului pedogeneza.
Dar cum se formeaz? solul īnsu?i? Solul se formeaz? la suprafa?a uscatului din stratul superior al rocilor pe anumite elemente de relief. Acest proces este foarte īndelungat ?i const? īn interac?iunea mai multor factori de pedogenez? cum ar fi: roca-mam?, organisme vii (animale ?i microorganisme), clim?, vegeta?ie, relief, ape freatice ?i de suprafa??, timpul geologic.
Cel mai important factor īn formarea solului este alterarea rocilor, care este condi?ionat? de existen?a atmosferei. Rocile de la suprafa?a scoar?ei terestre, fiind supuse proceselor de dezagregare (care pot fi de trei forme: fizic?, adic? m?run?irea; chimic?: producīndu-se reac?ii chimice sub influien?a apei de suprafa?a sau din roc?, a bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului ?i dezagregarea biologic?: adic? efectul distructiv al diferitelor viet??i; efecte majore pot fi produse ?i de influien?ele chimice ale unor organisme vegetale, cum ar fi unele alge ?i lichieni care produc acizi ce fac suprfe?ele rocilor mai poroase), se sf?rīmi?eaz? īn particule mai mici nisip, praf, mīl ?i astfel particip? la formarea structurii ?i compozi?iei chimice ?i mineralogice a solului.
Un alt factor extrem de necesar īn formarea solului este clima. Ea condi?ioneaz? formarea diferitor tipuri de soluri. Datorit? climei, formei ?i īnclina?iei planetei noastre Terra fa?? de suprafa?a ecliptic?, pe glob se produc anotimpurile ?i se formeaz? fi?iile termice. Fi?iile termice, numite ?i brīuri termice, la rīndul lor contribuie la formarea zonelor climaterice, biogeografice. Īn a?a mod se creeaz? zonalitatea natural?.
Datorit? acestor zonalit??i īn fiecare regiune se formeaz? anumite ecosisteme naturale, anumite biocenoze ?i anumite variet??i de sol. De exemplu, solurile care se formeaz? īn condi?ii medii, reprezentative sau dominante īn zona respectiv?, se numesc zonale, automorfe, adic? formarea lor nu este condi?ionat? de anumi?i factori specifici. Īn cazurile cīnd direc?ia solific?rii este condi?ionat? de unele propriet??i specifice ale rocilor materne (argile fine, calcare, etc.) se formeaz? soluri litomorfe (condi?ionate de roc?). Īn zonele cu un surplus mare de precipita?ii atmosferice ?i unde apele freatice sunt prezente la adīncimi foarte mici, se īntīlnesc solurile hidromorfe (condi?ionate de umiditate). Prezen?a s?rurilor solubile īn rocile materne sau īn apele freatice conduce la formarea solurilor sanilizate, halomorfe (īnfluien?ate de s?ruri). Īn depresiuni, īn v?i ?i īn luncile rīurilor unde procesul de sedimentare este permanent īn dinamic? se formeaz? solurile dinamomorfe (care se formeaz? pe sedimente contemporane). Solurile care traverseaz? arealele solurilor automorfe ?i se īmbog??esc cu parcele fine de argil? ?i cu sescvioxizi (Fe2O3, Al2O3, etc), devin iluviale (de acumulare).
Alt factor important sunt organismele vii (indeosebi vegeta?ia ?i microorganismele) care ?i ele condi?ioneaz? formarea diferitor feluri de sol.
Primele organisme la suprafa?a uscatului au fost algele monocelulare, care ?i ast?zi formeaz? la suprafa?a solului pelicule sau pete verzi. Fiind autotrofe, adic? avīnd capacitatea de a asimila energia solar? ?i a insu?i elemente minerale din mediul īnconjur?tor, ele produc prin fotosintez? substan?e organice. Aceast? materie prim? se acumuleaz? la suprafa?a rocilor, fiind par?ial descompus? de c?tre microorganisme īn elemente minerale ini?iale (apa, CO2, elemente nutritive, etc).
Gra?ie stabilit??ii condi?iilor vitale pe care le asigur?, solul este cel mai populat mediu de via??. Totalitatea animalelor ce tr?iesc īn sol constituie pedofauna acestuia. Pedofauna este ?i ea la rindul ei īmp?r?it? īn trei categorii: microfauna-organisme ce nu dep??esc lungimea de 0,2 mm, mezofauna- organisme ce au lungimi cuprinse īntre 0,2 ?i 8 mm, ?i macrofauna- organisme ce au lungimi de la 8 pīna la 80 mm.
S-a constatat c? pe o suprafa?? de un hectar de sol se con?in aproximativ 3 tone de bacterii, 3 tone de ciuperci microscopice, 1,5 tone de actinomicete, 100 kg de alge, 100 kg de protozoare, 500 kg de rīme, 50 kg de nematode, 40 kg de artropode, 30 kg de molu?te, 20 kg de ?erpi ?i roz?toare, etc. īn fiecare cm cub de sol se g?sesc pīn? la 7-10 miliarde de microorganisme.
Dup? pieirea organismelor vii din sol, resturile vegetale ?i animale sunt transformate īn humus. Acesta este o parte esen?ial? a materiei organice a solului, ?i cel mai important component al lui.
Humusul prezint? un amestec de substan?e organice foarte complicate. Unii chimi?ti consider? c? humusul este cea mai complicat? substan?? pe planet?. Rolul de baz? al humusului īn procesul de solificare ?i īn natur? īn genere const? īn faptul c? el reprezint? o substan?? conservat?, un accumulator de energie solar?, fixate īn materia organic? de genera?iile precedente ale plantelor ?i animalelor. Apari?ia humusului a stopat procesul de mineralizare, de descompunere total? a r?m??i?elor organice. Humusul a f?cut posibil? acumularea pe viitor a energiei solare, a contribuit la formarea solurilor primitive ini?iale, deci la apari?ia pedogenezei. Īn continuare evolu?ia organismelor terestre, a asocia?iilor vegetale ?i animale s-a produs concomitent cu evolu?ia solurilor, contribuind astfel la evolu?ia ecosistemelor naturale. Humusul con?ine diferite elemente ?i substan?e nutritive, ce asigur? fertilitatea solului.
Prin fertilitate se īn?elege proprietatea solului de a asigura plantele cu substan?e nutritive (compu?i ai elementelor chimice cu care se hr?nesc plantele), ap? ?i aer necesare dezvolt?rii normale īn perioada de vegeta?ie. Deci, solul este format atīt din substan?e organice, cīt ?i din substan?e minerale.
S-a constatat ?tiin?ific c? īn stratul de sol cu grosimea de un metru pe o suprafa?? de un hectar se con?in īn medie 290 tone humus, 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone potasiu, precum ?i o cantitate important? de microelemente: cupru, zinc, mangan, molibden, etc.
Fertilitatea este ?i ea de dou? tipuri: fertilitate natural? ?i fertilitate economic?.
Fertilitatea natural? (poten?ial?), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice), neinfluien?ate de om. Ea se dezvolt? continuu ?i este determinat? de compozi?ia fizic? ?i biochimic? a solului, de condi?iile de clim? ?i relief ?i se manifest? prin capacitatea de reproducere spontan? a vegeta?iei.
Fertilitatea economic? (antropogen?) a solurilor apare ca urmare a unor activit??i modificatoare a omului. Ea depinde de aplicarea corect? a tehnicilor agricole corespunz?toare (lucr?ri agrotehnice, īngr???minte, iriga?ii, desec?ri, etc).
Solul con?ine ?i o anumit? cantitate de ap?. Apa dizolv? unele substan?e nutritive pe care plantele le absorb īmpreun? cu ea.Solul con?ine ?i aer, care este necesarpentru respira?ia r?d?cinilor plantelor, animalelor ?i microorganismelor. Rezult? c? solul nu este solid. Aproximativ 2/5 din el este alc?tuit din ap? ?i aer.
Un alt factor este timpul geologic. Solul se formeaz? īntr-o perioad? īndelungat? de timp. S-a constatat c? solurile contemporane s-au format īn ultimile 8-10 mii de ani. De exemplu, un strat de sol cu grosimea de un cm, pe o suprafa?? neted?, se formeaz? īntr-o perioad? de la cīteva zeci de ani pīn? la 100 de ani.
Īnveli?ul discontinuu al solului se nume?te pedosfer?, grosimea sa variind de la cī?iva cm pīna la cī?iva m. Stratul superior al solului este cel mai productiv ?i are aproximativ 25 cm ; cultivarea intens? īns? poate diminua puternic calitatea sa.
Cu toate c? exist? posibilitatea de a cultiva plante īn rezervoare cu ap?, lucru care se nume?te hidropo... |