- ( 12 )
- Astronomie ( 113 )
- Biologie ( 571 )
- Chimie ( 266 )
- Diverse ( 201 )
- Drept ( 9 )
- Economie ( 111 )
- Engleza ( 243 )
- Filozofie ( 110 )
- Fizica ( 377 )
- Franceza ( 117 )
- Geografie ( 613 )
- Germana ( 44 )
- Informatica ( 387 )
- Istorie ( 820 )
- Marketing ( 28 )
- Matematica ( 276 )
- Medicina ( 7 )
- Muzica ( 12 )
- Psihologie ( 235 )
- Religie ( 54 )
- Romana ( 1526 )
Referat Tot ce trebuie sa stii despre strut
Categorie: Referate BiologieReferat downloadat de: 195 ori. |
 
|
Descriere referat: |
| Stru?ul mascul adopt? o pozi?ie foarte diferit? de pozi?ia sa ridicat? obi?nuit? atunci când se etaleaz? în fa?a femelelor. Se las? la p?mânt, î?i deschide aripile în evantai ?i î?i îndoaie gâtul spre înapoi. Stru?ul este strâns înrudit cu multe alte p?s?ri nezbur?toare, cu nandul din America de Sud, cazuarul ?i emu din Australia ?i pas?rea kiwi din Noua Zeeland?. Aceste p?s?ri, împreun? cu p?s?rile moa disp?rute din Noua Zeeland? ?i p?s?rile elefant din Noua Zeeland?, sunt adesea cunoscute sub numele de ratite. Stru?ul este numit ?tiin?ific Struthio camelus, stru?ul este pas?rea cea mai bine adaptat? la via?a de savan? unde hoin?resc mul?i pr?d?tori. Stru?ul este singurul membru al familiei Strutbionidae. P?s?ri asem?n?toare cu stru?ii exist? de foarte mult timp. S-au g?sit oase fosilizate în zone disparate precum Grecia, India ?i Mongolia. Cea mai veche rud? a stru?ilor dateaz? din urm? cu aproximativ 12 milioane de ani. Stru?ul este o pas?re special? din mai multe puncte de vedere. Este cea mai mare ?i mai grea pas?re în via??. Masculii au o în?l?ime de pân? la 2,75 m ?i cânt?resc pân? la 150 kg. Dimensiunea mare are avantaje pentru o pas?re care nu zboar?: gâtul s?u lung îi d? posibilitate s? se uite dup? r?pitori pe deasupra vegeta?iei înalte ?i picioarele foarte lungi îi permit s? alerge mai repede decât du?manii s?i. În sprinturi scurte, un stru? poate s? ating? 70 kg/h, dar ?i mai impresionant? este rezisten?a sa: el poate s? alerge o jum?tate de or? cu o medie de 50 km/h. Cel mai cunoscut mit legat de stru? este acela al p?s?rii amenin?ate care î?i bag? capul în nisip. De fapt, când încearc? s? evite s? fie detectat un stru? încearc? s? r?mân? nemi?cat, cu corpul, gâtul ?i capul turtite la p?mânt. Distribu?ia Stru?ii se g?sesc acum doar în Africa, unde exist? patru subspecii diferite. Cu un secol în urm? o a cincia ras?, central? de est, era r?spândit? între De?ertul Sirian ?i Peninsula Arab?. Vân?toarea în exces a dus la descre?terea rapid? a popula?iei ?i ultima pas?re s?lbatic? de acest fel a fost v?zut? în Iordania în 1966. Stru?ii tr?iesc într-o varietate de habitate deschise, de la de?ert adev?rat pân? la teren împ?durit deschis, îns? prefer? paji?tea sau savana semiarid?. Animale sociale Stru?ul î?i petrece majoritatea timpului în compania altor membrii ai speciei. În timpul zilei grupuri de stru?i se hr?nesc împreun? pe terenurile deschise ale Africii de Est ?i de Sud. Noaptea dorm împreun? în culcu?uri comune. Un motiv pentru aceasta ar fi siguran?a: mai multe perechi de ochi au ?ansa mai mare de a localiza un r?pitor. Din acela?i motiv stru?ii se hr?nesc printre cârduri de animale ierbivore precum zebrele. De obicei stru?ii se hr?nesc în grupuri familiale mici, dar uneori se adun? (în jurul unei ape de exemplu) în cârduri mai mari, de pân? la 680. Fiecare grup are o „structur? a puterii” care influen?eaz? o gam? întreag? de aspecte comportamentale. Membrii subordona?i ai grupului tind s? copieze comportamentul masculului dominant, astfel încât ne e neobi?nuit s? îi vedem pe to?i membrii grupului cur??indu-?i penele, t?v?lindu-se în praf sau hr?nindu-se în acela?i timp. Regimul alimentar al stru?ului este variat, îns? cea mai mare parte a hranei lor preferate este materia vegetal?, în special r?d?cinile, frunzele, florile ?i semin?ele. El nu este strict vegetarian ?i va suplimenta verde?urile cu insecte, ?opârle ?i chiar broa?te ?estoase mici. Stru?ii nu au nevoie s? bea ap?, de?i o vor face atunci când au ocazia: cea mai mare parte a apei pe care o consum? provine din vegeta?ie. Asemenea altor câteva grupuri de p?s?ri, stru?ii sunt atra?i de obiecte mici ?i str?lucitoare ?i în stomacul p?s?rilor captive s-au g?sit monede, cuie ?i buc??i de sârm?. Grupuri de împerechere În zonele foarte aride unde hrana este pu?in?, stru?ii afla?i la vârsta împerecherii alc?tuiesc perechi monogame. Îns? mult mai adesea ei vor forma un grup de împerechere cu masculul dominant, o „femel? principal?” ?i mai multe „femele secundare”. Masculul dominant ap?r? un teritoriu ?i va alunga orice mascul rival. Femela principal? ?i masculul dominant se vor împerechea ?i cei doi împart sarcina clociri ou?lor ?i a îngrijirii puilor de stru?. Femelele secundare se împerecheaz? cu masculul dominant ?i cu masculii maturi r?t?citori. Aceste femele î?i pot depune ou?le într-un cuib preg?tit de masculul dominant, dar ele nu î?i clocesc ou?le. Femela principal? rearanjeaz? ou?le astfel încât ale ei s? fie în mijlocul cuibului ?i cele ale altor g?ini s? formeze un inel exterior. Astfel nu este surprinz?tor c? într-un singur cuib poate fi g?sit un num?r mare de ou?: recordul este de 78, dar numai 21 dintre ele au fost clocite. Ou?le sunt foarte mari, cânt?rind 1,5 kg. Ele sunt foarte tari: o coaj? groas? de 2 mm face ca un ou de stru? s? poat? sus?ine greutatea unui om – ceea ce e bine dac? ni?te p?s?ri de 150 kg trop?ie prin apropiere! Zilele îngrijirii Puii ies din ou? dup? aproximativ ?ase s?pt?mâni ?i p?s?rile tinere sunt îngrijite de ambii p?rin?i. Dac? un r?pitor se apropie amenin??tor, p?s?rile mature îl pot îndep?rta de pui pref?cându-se r?nite. Dac? aceast? „diversiune” nu func?ioneaz? ?i amenin?area se apropie ?i mai mult, stru?ul poate ataca, lovind cu picioarele sale înfrico??toare. Stru?ii pot r?ni astfel ?i pe r?pitorii mari, ?i au existat cazuri în care un stru? a sf?râmat craniul unui leu. La vârsta de 4 sau 5 luni puii au deja jum?tate din dimensiunile unei p?s?ri mature ?i alearg? foarte rapid. Nu e obi?nuit? imaginea unei familii, inclusiv puii, alergând ca din pu?c? în savan?. Când dou? grupuri familiare se întâlnesc, p?s?rile mature î?i pot disputa proprietatea asupra p?s?rilor tinere, dup? care partea victorioas? „r?pe?te” o alt? mul?ime de p?s?ri imature. Astfel se pot na?te mega-cre?? din mai multe sute de pui. Unele p?s?ri mature r?mân cu puii pân? la urm?toarea perioad? de împerechere, apoi p?s?rile imature formeaz? cârduri de vârste mixte. Puii sunt capabili de împerechere la vârsta de 3-4 ani. Dac? supravie?uiesc primele s?pt?mâni ?i luni periculoase ale vie?ii, stru?ii pot tr?i mult: în s?lb?ticie tr?iesc pân? la 30-40 de ani; p?s?rile captive au ajuns la vârsta înaintat? de 50 de ani. |
Alte referate din materia: Biologie
| Nr. | Nume referat | Hits |
| 1 | Feriga | 1817 |
| 2 | Affenpinscher-ul | 1129 |
| 3 | Anaconda | 2070 |
| 4 | Aripi | 1123 |
| 5 | Bauceron-ul | 1170 |
| 6 | Bobtail sau Old English Sheepdog | 1107 |
| 7 | Celulaprocariota | 1222 |
| 8 | Ciobanescul Belgian sau Groenendael | 1135 |
| 9 | Fetele aflate la pubertate | 1225 |
| 10 | Salvati planeta | 2834 |
| 11 | Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator | 1256 |
| 12 | Ursul Carpatin | 1567 |
| 13 | Totul sau aproape totul despre dinozauri | 1712 |
| 14 | Tropisme, nutatiile si nastiile la plante | 1674 |
| 15 | Tulburarile somnului | 1642 |
| 16 | Tumorile | 1462 |
| 17 | Ulcerul gastroduodenal | 1499 |
| 18 | Ultimii dinozauri | 1424 |
| 19 | Urechea | 2555 |
| 20 | Ursul Koala | 2194 |
| 21 | VULTURI | 1522 |
| 22 | Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor | 1464 |
| 23 | Vederea Stereoscopica | 1319 |
| 24 | Veghea, somnul si activitatea cerebrala | 1542 |
| 25 | Vertebrate acvatice | 1752 |
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!
Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?referat !
Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!
Cere un referat!
