Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Supraclasa Pisces



Supraclasa Pisces

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 121 ori.


Cauta referat dupa: supraclasa pisces


Descriere referat:
Supraclasa Pisces Pe?ti Caractere generale Pe?tii sunt vertebrate exclusiv acvatice ?i se caracterizeaz? prin corp cu form? hidrodinamic? acoperit cu solzi de origine dermic?. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplaseaz? cu ajutorul înot?toarelor perechi ?i neperechi. Înot?toarele perechi (patru) sunt dou? pectorale ?i dou? ventrale, iar cele neperechi (în num?r variabil) pot fi 1 – 3 dorsale, 1 – 2 anale ?i înot?toarea codal?. Circula?ia sângelui este închis?, simpl?, inima este alc?tuit? din dou? camere: un atriu ?i un ventricul. Temperatura corpului este variabil? (poichiloterme). Respira?ia este branhial?. Reproducerea este sexuat?. Are loc în mediul acvatic, iar fecunda?ia este, la majoritatea speciilor, extern?. Pe?tii se clasific? în dou? clase: clasa pe?tilor cartilagino?i ?i clasa pe?tilor oso?i. Clasa pe?tilor cartilagino?i Cuprinde pe?ti cu schelet cartilagino?i ?i cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura a?ezat? ventral sub bot (gura sub terminal?), are numero?i din?i. Înot?toarea codal? are lobul superior mai mare (heterocerc?). Au 5 – 7 perechi de branhii a?ezate în pungi branhiale care comunic? cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipse?te vezica înot?toare. Tr?iesc în apele m?rilor ?i oceanelor. Majoritatea sunt r?pitori, cunoscu?i sub numele de rechini (selacieni): rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m, prezent ?i în Marea Neagr?), pe?tele fer?str?u, rechinul balen? (lung de peste 15 m) etc. O parte din speciile de pe?ti cartilagino?i sunt bentonice (bentos – zon? de fund a m?rilor) ?i au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înot?toarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electric? (prezent? ?i în Marea Mediteran?, cu organe electrice ce produc desc?rc?ri de 70 – 80 V, cu rol în ap?rare. Clasa pe?tilor oso?i Cuprinde pe?ti cu scheletul par?ial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi oso?i. Branhiile sunt a?ezate în dou? camere branhiale, plasate de o parte ?i de alta a capului ?i acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor exist? vezic? înot?toare. Sunt cei mai numero?i dintre pe?ti. Populeaz? atât apele marine ?i oceanice, cât ?i cele dulci. Pe?tii oso?i actuali sunt grupa?i în mai multe unit??i sistematice dintre care cele mai importante sunt: acipenseridele, teleosteeni, dipnoii, ?i crosopterigienii. Rechinii Sunt mai multe specii cunoscute, cel mai fioros pare a fi rechinul albastru. Cu o lungime de peste 10 m înoat? de dou? ori mai repede decât un vapor. Majoritatea rechinilor tr?iesc în m?rile calde. Se recunosc de la distan?? prin corpul lor zvelt, cu o arip? pe spate care despic? apa în vitez?. Au un bot ascu?it, sub care se afl? o gur? mare. Ambele maxilare sunt prev?zute cu din?i puternici, de diferite m?rimi ?i forme, totdeauna în perfect? stare de func?ionare. Dar, în mod surprinz?tor corpul rechinilor nu con?ine nici un os. Scheletul lor este în întregime cartilaginos; inclusiv din?ii sunt cartilagino?i, dar de o consisten?? foarte dur?. La fierbere, acest schelet se transform? imediat într-o gelatin?. Tot curios este faptul c? vederea rechinilor este destul de slab?. Au îns? o mare sensibilitate fa?? de miros, fa?? de vibra?iile apei, fa?? de curent ?i presiunea hidrostatic?. Ei simt toate aceste semnale din mediu cu ajutorul unor termina?ii nervoase a?ezate în canalele laterale din lungul corpului. O alt? specie este numit? rechinul covor. Are corpul acoperit cu pete care imit? covorul, pe care cresc ?i unele alge. Ajunge astfel s? se confunde cu o plant? de stânc?. Nev?zut nici de du?mani, nici de prada pe care o a?teapt?. Poate captura cu u?urin?? tot ce pofte?te. Rechinul este pe?te vivipar, p?strându-?i un timp puiul legat de corpul mamei printr-un ombilic. Imediat dup? na?tere puiul de rechin consum? cu l?comie scoici, crabi, broa?te ?estoase, al?i pe?ti. Într-un an cre?te cu peste 1 m. Ficatul rechinilor con?ine mult? gr?sime bogat? în vitamina A, utilizat? uneori în alimenta?ia oamenilor. Anual sunt atacate de rechini 700 de fiin?e omene?ti din care jum?tate pier în timpul atacului sau din cauza r?nilor. ?ansele de salvare sunt de unu la patru, dac? atacul are loc în larg, dar urc? la o probabilitate consolant? de dou?, dac? atacul este în apropiere de mal. Din fericire, îns? majoritatea rechinilor (câinele de mare, rechinul de plaj?) sunt inofensivi pentru om. Numai pr?d?torii maritimi mari (rechinul alb, rechinul tigru, rechinul ciocan) pot fi periculo?i. Un rechin are pân? la 3000 de din?i aproximativ ca acele, dispu?i pe 6 pân? la 20 de rânduri. Numai primele dou? rânduri sunt folosite la hr?nire. La câteva zile î?i înlocuie?te dintele tocit, astfel c?, pe rândul din fa??, rechinul are mereu din?i ascu?i?i. F?lcile sunt de 300 de ori mai puternice decât ale unui om. Rechinul î?i urm?re?te prada cu ajutorul electricit??ii. Cei mai sensibili electro-receptori din lumea vie?uitoarelor se afl? pe botul rechinului. Ace?tia pot percepe o sarcin? electric? de o milionime de volt. Mirosul este mai dezvoltat decât vederea. N?rile sunt folosite numai la mirosit, nu ?i la respira?ie, iar gustul apei îl ajut? pe rechin s? navigheze în direc?ia pr?zii. Este foarte sensibil la sânge ?i poate detecta urme de sânge într-un milion de p?r?i de ap?.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1817
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2834
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2194
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.