|
SOMNUL SI VISELE
LA FEL DE NECESAR CA SI AERUL
Somnul este o necesitate primordiala, chiar daca ne rapeste o
treime din viata. El se dovedeste tot atat de neinlocuit ca aerul, ca apa
si ca hrana. Lipsa de somn ucide chiar mai repede decat lipsa hranei. Daca
un caine moare dupa 14 zile de stare treaza continua, experientele au
demonstrat ca dupa 100 pana la 200 de ore de lipsa de somn, omul prezinta
dereglari importante la nivelul intregului organism. In ceea ce priveste
durata somnului, ea difera de la o varsta la alta. Daca la noul nascut este
de douazeci de ore, la adult se ajunge la sapte-opt ore.
UN FENOMEN FIZIOLOGIC NATURAL
Datorita caror factori dormim? In legatura cu aceasta au fost
vehiculate mai multe teorii. Astfel, prin 1929, psihofiziologul Hess
atribuia alternatia veghe-somn antagonismului dintre doi centri, aflati,
unul in hipotalamusul posterior. Acest punct de vedere este insa combatut
de catre Pavlov, care sustine ca somnul este o inhibitie a centrilor
nervosi superiori. Mai tarziu, Moruzzi si Magoun evidentiaza rolul esential
al formatiei reticulate la mentinerea starii de veghe. In consecinta,
somnul apare, dupa Moruzzi, ca un efect al deconexiunii functionale a
formatiei reticulare, iar experientele cele mai recente, asa dupa cum vom
vedea din explicarea ilustratiilor, pun in evidenta zone hipnogene in bulb,
talamus, hipotalamus. Stimularea acestor zone inhiba formatia reticulara si
produce somnul.
SOMN LENT SI SOMN RAPID
La inceputul deceniului al optulea al acestui secol se cunostea
doar un singur tip de somn, diferitele sale faze fiind definite dupa gradul
lor de profunzime. In acest sens, Loomis si colaboratorii sai au izolat
cinci perioade (faze), mergand de la atipire pana la somnul cel mai
profund. Aceasta clasificare s-a dovedit insa incompleta, ea acoperind doar
o parte a somnului, patrea de somn lent. Este lucrul dovedit de catre A.
Aserinsky si N. Kleitman in 1953, prin izolarea unui tip particular de somn
caracterizat de "miscari oculare". Asa se face ca astazi, datorita celor
mai moderne cercetari, somnul a fost impartit in doua categorii: somn lent
si somn rapid. Avem, deci, de-a face cu o dualitate a starilor de somn.
Somnul lent, adica somnul clasic impartit de Loomis in cinci faze si
caracterizat de unde lente, este intrerupt periodic de somnul rapid
(paradoxal), care are la baza o activitate corticala rapida ce se dovedeste
a fi, in cea mai mare masura, expresia activitatii onirice. Subiectii
treziti in cursul somnului rapid relateaza cu totii ca visau. Somnul lent
constituie 60-70 la suta din somnul comportamental, in timp ce somnul rapid
are in general 30-40 la suta. In timp ce la primul tip de somn
corespondentele EEG sunt reprezentate de fusuri de mare amplitudine; somnul
rapid se caracterizeaza pr |