|
Sistemul nervos este reprezentat de o serie de organe, care prin func?iile lor, îndeplinesc rolul de coordonator al aparatelor ?i sistemelor care intr? în alc?tuirea organismului, pe de o parte, iar pe de alt? parte stabilesc rela?ii cu mediul înconjur?tor.
În coordonarea func?iei metabolice, al?turi de sistemul nervos particip? ?i complexul endocrin, care ac?ioneaz? la distan?? prin intermedul hormonilor ?i este subordonat sistemului nervos central.
Sistemul nervos poate fi sistematizat în: sistemul central ?i periferic; sistemul neuroendocrin ?i analizatorii.
ANALIZATORII
Analizatorii prezint? în componen?a lor un segment periferic, care constituie organul de recep?ie, un segment intermediar de transmisie ?i un segment central care prelucreaz? impulsurile recep?ionale de la organul peiferic.
Dintre analizatori, la câine, cei mai dezvolta?i, sunt analizatorul statoacustic ?i cel olfactiv, care îi ajut? de altfel în diferitele activit??i pe care le execut?. De fapt, suprafa?a mucoasei olfactive este foarte întins? datorit? unor particularit??i structurale ale volutelor etmoidale ?i ale cornetului nazal inferior.
Mirosul. Se afirm? c? pentru câine, lumea înconjur?toare se compune dintr-un buchet de senza?ii olfactive: mirosul st?pânului, al hranei preferate, al juc?riei personale, etc. Comparativ cu num?rul celulelor olfactive la om (circa 5 milioane), la câine acestea ajung la valori de 100 – 200 de milioane. Câinele simte o pic?tur? de sânge chiar dac? este diluat? în 5 litri de ap?. Câinele simte prin miros modificarea transpira?iei omului care se teme de aceast? specie. De asemenea, câinele poate urm?rii cu precizie urma unui om care a trecut chiar cu 24 de ore pe un traseu circulat.
Câinele chiar ?i în timpul somnului capteaz? la nivelul nasului semnalele care-l intereseaz?, le transmite sistemului nervos central unde sunt prelucrate, astfel c? în momentul trezirii el este în m?sur? s? ?tie ce s-a întâmplat în jurul lui în timpul somnului.
Auzul se situeaz? pe locul doi în ierarhia acuit??ilor senzoriale ?i este mai pronun?at la rasele de câini cu urechi drepte, care au ?i avantajul de a-?i putea orienta pavilionul spre direc?ia de propagare a sunetelor.
Urechea câinelui percepe sunete cu o frecven?? de 100,000 vibra?ii pe secund?, comparativ cu omul care percepe doar 30,000 vibra?ii / secund?.
Raza de ac?iune a auzului la câine este foarte mare ?i net superioar? fa?? de cea a omului, de cel pu?in 4-6 ori. Deasemenea, câinele poate deosebi cu mare precizie dou? surse sonore situate la 50 cm distan?? între ele, dac? se g?se?te la 5 m fa?? de acestea. De asemenea câinele are capacitatea de a localiza cu mare precizie sursa emi??toare, pe care omul nu o poate sesiza.
V?zul, este la câine doar un mijloc complementar de verificare a senza?iilor percepute în prealabil de alte sim?uri de baz?. Comparativ cu omul, capacitatea vizual? a câinelui este mult inferioar?. În mod obijnuit, câinele vede bine pân? la 30-35 metri, slab la 100 metri, iar peste 150 metri aproape c? nu vede nimic. S-a demonstrat recent c? din paleta cromatic? a mediului înconjur?tor, câinele distinge culorile ro?u, galben, verde ?i albastru. Unii cercet?tori au demonstrat c? ?i câinele poate percepe forma unor corpuri geometrice, putând distinge cercul, p?tratul, pentagonul sau hexagonul.
|