|
Sistemul circulator
Sângele este un lichid de culoare ro?ie, cu gust pu?in s?rat. El este alc?suit dintr-un lichid numit plasm? ?i din globule albe ?i ro?ii.
Globulele ro?ii (hematii)
-au forma unui disc biconcav, cu diametrul de 7 um. Un milimetru cub de sânge con?ine în mod obi?nuit 4,5 milioane hematii
-nu au nucleu de aceea nu se divid. Ele sunt produse continuu de m?duva ro?ie a oaselor spongioase, de unde sunt luate în sânge. Hematiile au via?? scurt? cam de 100 de zile apoi sunt distruse în ficat ?i splin?. În interiorul hematiilor se g?se?te o substan?? numit? hemoblobin?, care con?ine fier. Datorit? hemoglobinei hematiilor le revine rolul de a transporta oxigenul?i dioxidul de carbon.
-în pl?mâni oxigenul adus de aerul inspirat formeaz? împreun? cu hemoglobina o substan?? instabil? numit? numit? oxihemoglobin?
-ajuns? la ?esuturi oxihemoglobina se desface iar oxigenul este luat de celule, unde este utilizat la oxidarea nutrimentelor, cu eliberare de energie.
-în urma oxid?rii, rezult? bioxidul de carbon care formeaz? împreun? cu hemoglobina o substan?? instabil? numit? carbohemoglobin?
-carbohemoglobina este transportat? de la ?esuturi la pl?mîni unde elibereaz? dioxidul de carbon care este expirat
-în acest mod hematiile î?i îndeplinesc rolul de a transporta gazele respiratorii în organism
Globulele albe (leucocitele)
-sunt mai pu?in numeroase (7500/mm3 de sânge)
-ele sunt celule incolore cu 8-20 um în diametru. Nucleullor este u?or de observat ?i prezint? diferite forme. Rolul leucocitelor este de a ap?ra organismul. De îndat? ce microbii g?sesc o poart? de intrare p?trund în ?esuturi unde având condi?ii prielnice se înmul?esc
-leucocitele ?are se pot deplasa cu ajutorul pseudopodelor ca ?i amiba trec prin pere?ii vaselor sangvine pentru a ajunge la locul invadat de microbi ?i acest procedeu se nume?te DIAPEDEZ?
-tot cu ajutorul pseudopodelor ele captureaz? microbii pe care îi diger? ?i acest fenomen este numit FAGOCITOZ?
-alte leucocite numite limfocite produc anitcorpi (substan?e care distrug ?i ele microbi)
-tot alte leucocite cur??? sângele de hematoane (vân?t?i) ?i descompun hemoglobina din hematiile distruse. A?adar principalul lor rol îl constituie ap?rarea organismului împotriva unor factori str?ini de acesta. Cre?terea num?rului de leucocite reprezint? un semnal de alarm? deoarece acest fapt indic? existen?a unui focar de infec?ie în organism. De aceea în cazul multor afec?iuni medicul recomand? s? se fac? analiza sângelui al c?rui rezultat consemnat pe buletinul de analiz? îl ajut? s? stabileasc? diagnosticul.
Pe lâng? celulele ro?ii ?i albe în sânge exist? ?i ni?te fragmente de citoplasm? desprinse din unele celule cu talie mare. Acestea se numesc plachete sangvine ?i sunt în num?r de 200000- 400000/ mm p?trat ?i au dimensiuni foarte mici. Ele au rol în coagularea sângelui, intervenind imediat dup? ce se produc leziuni. Aici, plachetele sangvine se unesc în gr?mejoare ?i particip? împreun? cu al?i factori din plasm? la formarea cheagului.
Plasma constituie partea lichid? a sângelui care are în compozi?ie substan?e anorganice cum ar fi: apa ?i s?rurile minerale ?i substan?e organice cum ar fi: fibrinogenul( substan?? cu rol în coagularea sângelui)
Fibrinogenul în contact cu aerul se transform? într-o substan?? filamentoas? ?i insolubil? numit? fibr?. Aceasta formeaz? o re?ea de fibre în ochiurile c?reia se globulele. În acest fel se formeaz? cheagul care nu permite scurgerea s?ngelui.
Plachetele sangvine ?i fibrinogenl sunt factori ai coagul?rii sângelui.
În afar? de interven?ia la formarea cheagurilor plasma are ?i rol de transportor, ea transport? de la locul de formare la cel de ac?iune urm?torii produ?i:
-substan?e nutritive
-hormoni produ?i de glandele endocrine
-anticorpi
-substan?e nefolositoare
Al?turi de sânge, circula?ia substan?elor în corpul omului se asigur? de c?tre lichidul intersti?ial ?i limf?.
Lichidul intersti?ial, aflat între celule, provenie din sânge, îns?, spre deosebire de acesta, nu con?ine globule- decât leucocite mici- ?i nici fibrinogen.
Lichidul intersti?ial p?trunde treptat în interiorul unor capilare, chiar la nivelul spa?iilor dintre celule , form?nd limfa.
Limfa, care circul? prin vasele limfatice, se vars? în sânge ?i, astfel, împreun? cu lichidul intersti?ial, contribuie la transportul substan?elor în organism. Comparând-o cu sângele, limfa con?ine mai mult? ap? ?i mai multe leucocite, dar nu con?ine hematii.
Num?rul constant al globulelor, cât ?i compozi?ia plasmei, mereu aceea?i la un om s?n?tos, arat? c? mediul intern al corpului are un echilibru stabil, la men?inerea c?ruia particip? organismul în totalitate.
Imunitatea
Organismul are multe mijloace de ap?rare împotriva microbilor. Astfel, celulele pielii formeaz? o adev?rat? barier? în calea microbilor, iar secre?iile pielii particip? ?i ele la oprirea acestora; mucoasa de respiratorie ?i cea a tubului digestiv filtreaz? ?i resping microbii, acidul clorhidric din stomac îi omoar?, secre?iile, cum sunt saliva ?i lacrimile, con?in substan?e antibacteriene eficace.
În anumite situa?ii, microbii reu?esc, totu?i, s? p?trund? în organism. Din acest mament intr? în ac?iune un întreg sistem de ap?rare. Mai întâi intervin unele leucocite care fagociteaz? microbii ?i alte corpuri str?ine ajunse în organism. Dac? acestea nu reu?esc s? îi distrug?, intervin limfocitele. Acestea recunosc microbii, de exemplu ai scarlatinei, pojarul, holerei etc. Ele produc anticorpi, care, circulând în sânge ?i întâlnind microbi, îi distrug.
Pe traiectul vaselor limfatice se afl? ni?te umfl?turi, numite ganglioni limfatici. Microbii, ajun?i aici o dat? cu limfa, constituie un semnal pentru limfocite, care încep s? se divid? rapid ?i înmul?indu-se, îi distrug. În aceste momente ganglionii se umfl?.
Proprietatea organismului de a se ap?ra împotriva microbilor prin producerea de anticorpi se nume?te imunitate. Cu alte cuvinte, organismul este imun fa?? de anumi?i microbi ?i toxinele lor.
|