|
REPTILE FOSILE
Clasa reptilelor este foarte heterogen?, având importan?? evolutiv? deosebit?, c?ci din ele s-au desprins ramuri care au dus mai departe la individualizarea p?s?rilor ?i mamiferelor. În clasificarea nenum?ratelor tipuri de reptile, paleontologii iau în considerare caracterele scheletului, mai ales conforma?ia craniului.
Unele reptile primitive, carbonifer-permiene, din grupul Cotylosauria, prin structura craniului ?i a scheletului în general, denot? asem?n?ri cu stegocefalii de tipul Seymuria.
Alte reptile, din grupul Theriodontia, în decursul permo-triasicului, dobândeau multe caractere foarte apropiate de ale mamiferelor, mai ales privind denti?ia, conforma?ia craniului etc.
Fa?? de aceste grupe primitive, adeseori cu caractere colective, de-a lungul erei secundare s-au individualizat ramuri de reptile, de cele mai multe ori foarte specializate, care au reu?it s? domine toate mediile de via??.
Dintre reptilele de uscat re?inem grupul dinozaurilor (deinos-teribil, suara-?opârl?, l.greac? ), care reune?te diferite tipuri, câteodat? de forme dintre cele mai bizare. Multe dintre ele au c?p?tat dimensiuni impresionante, ceea ce, dealtfel, vrea s? sugereze ?i numele ce li s-a dat. Unii dintre ace?ti dinozauri erau erbivori, iar al?ii, dimpotriv?, s-au adaptat la un regim carnivor. În cadrul dinozaurilor erbivori s-au realizat cele mai extraordinare ?i mai robuste tetrapode existente vreodat? pe planeta noastr?. Istoria lor se deruleaz? de-a lungul perioadelor jurasic-cretacic, deci pe parcursul a 120 milioane de ani. Mai bine cunoscute sunt genurie:
Brontosasurus,g?sit în depozitele jurasic-superioare din America de Nord, atingea o lungime ce putea dep??i 20 m ?i cânt?rea circa 30 t. Corpul enorm era sprijinit de patru membre scurte, masive ?i cilindrice, adev?ra?i “piloni de sus?inere”. Imensul “deal de carne ?i oase ” era înzestrat cu un cap mic, ce se pare c? abia putea s? coordoneze pu?inele mi?c?ri de care era în stare uria?a reptil?;
Diplodocus, contemporan cu brontozaurul, este considerat a fi fost cel mai lung dintre dinozauri: aproape 27 m! Coada, de vreo 9-10 m, ca un… bici enorm, trebuie s? fi constituit o arm? defensiv? eficace. Gâtul sub?ire ?i lung de 5 m, purta un cap mic, de numai 70 cm!
Tot din jurasicul superior nord-american s-a descris ?i imensul Brachiosaurus, g?sit mai târziu ?i în depozitele continentului african. Denumirea (“?opârl? cu bra?e”) îi vine de la bra?ele anterioare mult mai lungi decât cele posterioare. Scheletul unui brahiozaur, descoperit în Africa, are o lungime total? de 23 m ?i o în?l?ime, la greab?n, de 6 m. Datorit? lungimii membrelor anterioare ?i a gâtului, capul acestui animal se afla la aproape 12 m deasupra solului. Greutatea exemplarului amintit este estimat? la 78 t. S-au g?sit oase izolate apar?inând la aceea?i specie, ce dep??eau dimensiunile celor din scheletul complet; aceasta i-a f?cut pe speciali?ti s? cread? c? erau brahiozauri ?i mai mari, de pân? la 100 t greutate.
Greut??ile amintite erau într-adev?r extraordinare pentru ni?te animale terestre. Se presupune, de aceea, c? ace?ti uria?i duceau o via?? amfibie, asem?n?toare cu a hipopotamilor actuali.
În r?stimpul jurasic superior—cretacic inferior a tr?it ?i Stegosaurus, de la care s-au conservat schelete complete mai ales în terenurile nord-americane. P?r?i de schelet au fost g?site ?i în Europa. Probabil c? tr?ia în regiuni ml??tinoase, cu vegeta?ie luxuriant?, dar se apreciaz? c? era adaptat ?i zonelor zvântate, cu vegeta?ie luxuriant?, din interiorul continentului. Armura osoas? dorsal?, format? din dou? rânduri de pl?ci ce în regiunea codal? se transform? în ?epi puternici, constituie un caracter esen?ial al stegozaurilor.
Din cretacicul inferior de pe teritoriul belgian s-a descris Iguanodon, dinozaur biped, de 8-10 m lungime ?i 4-5 m în?l?ime. La mers, iguanodonii se serveau numai de membrele posterioare, bine dezvoltate; labele anterioare erau scurte. Coprolitele împietrite ale iguanodonilor arat? c? preferau ramuri tinere de copaci, pe care le ajungeau cu ajutorul limbii lor lungi, la fel ca girafele de ast?zi. Numele acestor fosile vrea s? sugereze asem?narea lor cu iguanele actuale, reptile din America.
Binecunoscu?i sunt ?i “dinozaurii cu coarne”, care au tr?it în cretacic. Triceratops, din cretacicul nord-american, avea un corp îndesat, de 8,5 t greutate ?i 6-8 m lungime. Se remarca prin craniul s?u enorm, ap?rat de trei coarne; o plac? osoas? se prelungea acoperind gâtul scurt ?i masiv al reptilei. Triceratop?ii erau erbivori, avântându-se mult spre interiorul continentului, mul?umindu-se cu ierburi tari ?i aspre.
Aceste cohorte de erbivore, de o extraordinar? diversitate, aveau numero?i du?mani, individualiza?i chiar din cadrul dinozaurilor — erau a?a-numi?ii dinozauri carnivori, ce urm?reau erbivorele, atacându-le f?r? cru?are. De aceea nu ne mir?m c? în celebrele culcu?uri fosilifere de dinozauri din America de Nord, din Mongolia etc., al?turi de erbivore se întâlnesc ?i carnivore.
Tyranosaurus, din cretacicul superior, r?mâne cel mai s?lbatic pr?d?tor din cadrul dinozaurilor. Corpul, asem?n?tor cu al unui cangur, putea atinge 15 m lungime, 6 m în?l?ime, ?i cânt?rea circa 7 t; se apreciaz? ca fiind cel mai mare carnivor al tuturor timpurilor.
|