|
RELATIILE TROFICE INTR-O PADURE DE FOIOASE
O retea trofica dintr-o padure
In nodurile retelei trofice prezentate se gasesc urmatoarele
animale: veverita, jderul, mierla, soarecele de padure, porcul mistret si
pasari rapitoare.Daca analizam doua exemple de animale cu regimuri variate
de hrana, vom intelege de ce intr-o padure de foioase acestea nu vor fi
niciodata lipsite de hrana .Porcul mistret ,animal omnivore, poate fi
active intr-un lant la nivelul consumatorilor primari(consuma ghinda si
radacini), iar in alt lant la nivelul consumatorilor secundari(consuma
soareci).Jderul ataca pasari , soareci si veverite.El poate consuma si
fructe de padure. Impins de foame, consuma si cadavre.In raport cu hrana
sa, jderul poate fi active in mai multe lanturi trofice.
Alt exemplu ar fi omida paroasa a stejarului care se hraneste cu
frunze de stejar.In lipsa acestora, se poate hrani si cu frunzele altor
arbori,arbusti si plante ierboase.Intr-o padure de foioase , aceasta omida
va gasi intotdeauna hrana.Nu acelassi lucru se intampla cu omida stejarului
(larva unui fluture foarte raspandit in padurile de foioase),care are un
regim de hrana foarte strict - numai muguri si frunze de stejar.Cand aceste
omizi se inmultesc foarte mult, ajung sa desfrunzeasca suprafete intinse
din padurile de stejar dupa care , nemaiavand hrana, mor.Distrugerea in
masa a hranei si disparitia omizilor determina dereglari in randul altor
specii de vietuitoare pentru care omida reprezinta hrana.
Prin aceste multiple relatii trofice, echilibrul unei paduri de
foioase in regim natural este stabilit, distrugerea lui are loc cand se
taie insasi padurea. De aceea, orice interventie a omului in natura trebuie
bine chibzuita, iar consecintele trebuie calculate.
Rolul animalelor cu regim variat de hrana
Vulpea nu este un animal strict carnivore.Ea consuma si hrana
vegetala,dar in cantitate mai mica. In functie de hrana disponibila ,vulpea
se adapteaza atat prin schimbarea regimului de hrana de-a lungul
anotimpurilor cat si in cursul aceluiasi anotimp.Vulpea poate fi
considerata:consumator primar,cand se hraneste cu fructe,consumator
secundar,cand se hraneste cu iepuri,soareci, consumator tertiar ,cand se
hraneste cu pasari insectivore.
Merla si sturzul, desi consuma aceeasi hrana, nu au regimuri de
hrana perfect identice: mierla este cu precadere vegetariana, ir sturzul cu
precadere carnivor. Cand hrana lor preferata se imputineaza, ele trec la
hranirea cu o specie abundenta, care in mod obisnuit reprezinta o hrana
secundara, timp in care specia consumata preponderent se reface numeric.
Ca urmare a lipsei de hrana pe tomp de iarna, unele animale
migreaza, altele isi fac provizii,iar altele intra in stare de amortire sau
de hibernare.
Cu cat o specie va avea un |