|
RELA?II INTERGENICE
1.RELA?II ALELICE ÎNTRE GENE
Totalitatea materialului genetic acumulat în genele unui set complementar de cromozomi alc?tuie?te genomul.La bacterii ?i vurusuri care sunt haploide, materialul genetic este acumulat într-un genom.Totalitatea materialului genetic prezent în genele cromozomiale atât la organsime-le diploide cât ?i la cele haploide alc?tuie?te genotipul.Deci genotipul cuprinde dou? genomuri la celule diploide ?i unul la cele haploide.
Într-o celul? somatic?, un caracter este controlat de dou? gene situate simetric una într-un cromozom, alta în omologul s?u – cuplu alelic.Alelele unei gene determin? expresia fenotipic? a acestuia.Totalitatea caracterelor ce pot fi direct observate la un individ constituie fenotip.Pentru a în?elege bine no?iunea de fenotip, preciz?m c? de la p?rin?i nu se mo?tenesc caracterele ca atare, ci doar aptitudinea de a le exprima.Copii primesc de la p?rin?i un genotip, adic? un ansamblu de determinan?i genetici care se pot valida sau nu dup? calitatea mediului în care tr?iesc ?i se dezvol-t? organismele.Deci, fenotipul poate fi redefinit ca rezultatul interac?iunii genotip-mediu.
Genele alele sunt a?ezate în pozi?ii corespunz?toare (loci identici).Aceasta face ca dou? gene alele s? nu se poat? recombina, adic? s nu poat? fi întâlnite în acela?i grup ligatural.Prin crossing-over ele trec întotdeauna una în locul celeilalte.
În cromozomii celulelor diploide, în acela?i locus, pot exista aceea?i gen? în doz? dubl? sau alele diferite ale acelea?i gene.Alelele acelea?i gene difer? între ele prin secven?e nucleotidice ?i ca urmare, exresia fenotipic?, de?i apropiat?, nu este identic?.
Dac? într-un locus, un organism diploid prezint? de dou? ori aceea?i gen, el este homozigot pentru acel locus (A/A sau a/a); când cele dou? pozi?ii sunt ocupate de alele diferite, organismul este heterozigot (A/a).În ceea ce prive?te expresia fenotipic?, genotipurile A/A ?i A/a au fenotipul asem?n?tor, iar cel a/a ,unul diferit.
Alelele unei gene apar?inînd unei celule diploide se pot afla, dup? modul în care realizeaz? informa?ia, într-o rela?ie de dominan??/recesivitate.Aceasta înseamn? c? numai o alel? se mani-fest? în fenotip – gena dominant?; perechea sa nu are posibilitatea de a func?iona în prezen?a primei – gena recesiv?.În situa?ia de homozigot, ambele gene ale cuplului exteriorizeaz? func?ia; în cea de heterozigot, gena dominant? este solicitat? prioritar în structuralizarea fenotipului.
Raportul de dominan?? / recesivitate trebuie în?eles prin aceea c? acum va putea fi copiat? doar informa?ia aflat? pe sectorul ADN care con?ine gene dominante, ARN –m organizând apoi sinteza proteinelor citoplasmatice.
Dominan?a se poate manifesta în m?sur? diferit?:
dominan?? complet? în care forma heterozigot? (A/a) este similar? celei homozigote dominant? (A/A)
dominan?? par?ial? unde fenotipul heterozigot ia aspect intermediar între cel al homozigo?ilor (A/A ?i a/a)
dominan?? neregulat? unde însu?irile fenotipice la heterozigo?i se manifest? dominant în unele condi?ii pe când în altele, recesiv;
codominan?? – participarea fenotipic? egal? a celor dou? alele.
Cercetarea rela?iilor dintre alele a pus în eviden?? existen?a uneori a mai multor alele pentru o gen? – alelism multiplu.Cu alte cuvinte, pentru un factor ereditar – o gen? nu exist? doar o alternativ?, ci locusul acesteia poate fi ocupat de alte gene diferite, alele cu ea – alele multiple.Sunt notate cu simboluri ca a1,a2,a3,…an.Ele privesc acela?i carac-ter c?ruia îi imprim? numeroase varia?ii ?i au ap?rut în urma unor muta?ii succesive, suferite de gena ancestral?.De exemplu, culoare ro?ie la Drosophila melanogaster poate fi asigurat? de 16 st?ri alele ale aceluia?i factor genetic care determin? culoarea diferit? a ochilor la indivizi distinc?i.Presupunând gena w , care produce exemplare cu ochii ro?ii drept gena originar?, ea poate fi suplinit? pe baza seriei alele de altele precum w (ochi purpurii), w (coral),w (ivoriu),w (albi) etc.
|