Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Reglarea cordului si a vaselor



Reglarea cordului si a vaselor

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 100 ori.


Cauta referat dupa: reglarea cordului vaselor


Descriere referat:
REGLAREA CORDULUI SI VASELOR I ntrarea în func?iune a mecanismelor de reglare a cordului ?i vaselor este declan?at? de modific?rile de presiune din vasele mari ?i cord. Uneori mobilizarea acestor mecanisme este consecin?a unor modific?ri umorale. Varia?iile presionale sau de compozi?ie chimic? a sângelui în sectoarele dotate cu receptori determin? tulburarea ritmului desc?rc?rilor de impulsuri aferente spre centrii bulbari urmat? de modificarea tonusului acestor centri ?i mobilizarea de mecanisme vegetative, endocrine ?i umorale care tind s? readuc? la normal constantele tulburate. În condi?ii fiziologice, din volumul sanguin total 10% se g?sesc în cord, 8% se g?sesc în circula?ia pulmonar?, 12% în artere, 5% în capilare ?i app. 65% în sectorul venos (în special în venule ?i venele mici). Mecanismele de reglare ac?ioneaz? modificând dup? necesit??i calibrul arteriolelor ?i/sau al sectorului venos precum ?i reparti?ia sângelui între diferite sectoare vasculare men?inând astfel hemodinamica normal? în pofida varia?iilor iriga?iei sistemice sau locale. Arteriolele opun cea mai mare rezisten?? fluxului sanguin (=vasele rezisten?ei) iar modific?rile tonusului lor influen?eaz? debitul sanguin tisular prin modificarea fluxului capilar. Capilarele nu au celule musculare sau fibre nervoase motorii în structura pere?ilor, de aceea modific?rile de calibru sunt în cea mai mare parte pasive fiind determinate de vasodilata?ia arteriolelor ?i de staza venoas?. Dar volumul cel mai mare de sânge este cuprins în sectorul venos (=vasele capacit??ii), de aceea, men?inerea tonusului acestui sector (în special al venulelor ?i venelor mici) dotate cu putere de vasomotricitate de?ine cea mai mare importan?? pentru men?inerea hemodinamicii. Activitatea cordului ?i tonusul patului vascular sunt reglate pe cale neurovegetativ? ?i umoral?, sistemul circulator având o bogat? inerva?ie vegetativ?, dar ?i de o serie de substan?e de natur? hormonal? sau umoral? prezente în sânge. Modific?rile adaptative cardiovasculare în diferite condi?ii fiziologice se realizeaz? prin mecanisme complexe de reglare intrinseci ?i extrinseci. 1.1 Mecanismele intrinseci cardiace Sunt demonstrate de faptul c? inima scoas? din organism, deci lipsit? de influen?e exterioare, continu? s? se contracte ?i chiar î?i poate adapta în anumite limite debitul prin modific?ri adecvate de frecven?? ?i/sau ale volumului sistolic. Frecven?a cardiac? (ce poate cre?te cu 10-30% fa?? de nivelul bazal ) este influen?at? prin destinderea pasiv? a pere?ilor atriuului drept. Volumul cardiac este influen?at “in vivo” de trei factori: presarcina (sau gradul de întindere a fibrei miocardice înainte de începutul sistolei); contractilitatea miocardului; postsarcina ( sau rezisten?a opus? sângelui de c?tre tonusul vascular). Adaptarea prin mecanisme intrinseci a fost demonstrat? experimental pe un preparat “cord-pulmon” lipsit de inerva?ie prin întreruperea circula?iei cerebrale de c?tre Frank (1895) ?i Starling (1910) stabilindu-se “legea inimii” sau legea Frank-Starling. Atât în condi?ii de întoarcere venoas? crescut? (presarcina) cât ?i în condi?iile cre?terii presiunii în aort? (postsarcina) for?a de contrac?ie a miocardului poate cre?te peste valoarea de repaus prin întinderea fibrei musculare, for?a fiind direct propor?ional? cu gradul de alungire a fibrei (pân? la o alungire maximal?, adic? 120% fa?? de condi?iile de repaus). Prin cre?terea volumului telediastolic sarcomerele devin u?or alungite crescându-se astfel num?rul situsurilor pentru interac?iunea dintre filamentele de actin? ?i cele de miozin?, gradul de întrep?trundere (glisare) crescând realizându-se situarea filamentelor într-o pozi?ie de interdigita?ie optim? pentru contrac?ie. Inima nu arunc? în circula?ie toat? cantitatea de sânge din ventriculul stâng unde se acumuleaz? o rezerv? de sânge (cre?terea volumului telediastolic sau diastolic final) care produce o întindere mai accentuat? a fibrelor miocardice astfel încât dup? 15-30 secunde se va stabili un nou echilibru cu expulzarea întregii cantit??i de sânge din ventricul. Mecanisme intrinseci vasculare Autoreglarea intrinsec? local? a vaselor sanguine, în special mici (cu celule de tip monounitar lipsite de inerva?ie dar care genereaz? la distensia mecanic? poten?iale de ac?iune ce difuzeaz? apoi la cele vecine –celulele pacemaker) este rezultatul activit??ii miogene proprii. Automatismul vascular este generat de instabilitatea membranei celulelor pacemaker din tunica medie a metarteriolelor, arteriolelor mici ?i sfincterelor precapilare care prezint? desc?rc?ri ce determin? cre?terea tonusului musculaturi netede (vasoconstric?ie cu modificarea fluxului sanguin) ?i a rezisten?ei vasculare rezultând modificarea presiunii sângelui. Fluxul sanguin tisular este rezultatul echilibrului dintre contrac?ia fibrelor musculaturii netede parietale ?i dilata?ia acestor fibre sub influen?a metaboli?ilor celulari, a reducerii aportului de O2 , sau a ambilor factori la un loc. Prin mecanismul distensiei se realizeaz? adaptarea con?in?torului (sistemul vascular) la con?inut (volumul sanguin total). Mecanismele extrinseci de reglare Reglarea nervoas? – se realizeaz? pe baza unor multiple mecanisme de feed-back care implic?: receptori c?i aferente centri de comand? c?i eferente efectori. -induse într-un sistem centripet (senzitiv ) ?i dou? sisteme centrifuge: cardiomoderator ?i depresor cardioaccelerator ?i presor. Receptorii sunt prezen?i în întreg sistemul cardiovascular dar au o densitate crescut? ?i importan?? deosebit? în special în anumite zone reflexogene (strategice): sinocarotidian? cardioaortic? atrial? a venelor mari .. având rol de traductori ai :- modific?rilor presionale = baroreceptori -modific?rile compozi?iei biochimice = chemoreceptori. -de a genera impulsuri nervoase care se vor transmite pe calea nervilor vagi aferen?i centrilor cardiovasculari care regleaz? activitatea cardiovascular?. Baroreceptorii Baroreceptorii sinocarotidieni Sunt situa?i deasupra carotidei primitive, pe carotida intern? se afl? o por?iune dilatat? sub form? de bulb numit sinus carotidian. Sunt cei mai bine studia?i deoarece sinusul carotidian poate fi izolat vascular ?i perfuzat f?r? lezarea inerva?iei locale. Aceste forma?iuni receptoare sunt stimulate prin distensia transversal? (dilatare) sau longitudinal? (alungite) consecutive varia?iilor presiunii arteriale fiind mai sensibili la presiunea pulsatil? (imprimat? de sistolele ventriculare) decât la cea stagnant?. Desc?rc?rile de impulsuri din fiecare unitate baroreceptoare încep la o anumit? presiune (=prag de 60 mmHg) ?i se intensific? progresiv pe m?sura cre?terii presiunii pân? la un anumit nivel maxim ce nu dep??e?te 180-200mmHg. Impulsurile desc?rcate de baroreceptorii sinocarotidieni se transmit ascendent în nucleul tractului solitar pe fibrele nervului sinusal (nervul Hering ramur? a glosofaringianului ce con?ine aproximativ 650-700 fibre dintre care 3,5% sunt fibre groase cu diametrul de 3-5 ?m ?i prag de desc?rcare între 120- 150 mmHg iar 17,5% sunt fibre sub?iri ce deservesc chemoreceptori. Baroreceptorii aortici Sunt situa?i la nivelul crosei aortice la emergen?a arterei subclaviculare. Au un prag de stimulare mai ridicat (110mmHg) ceea ce justific? implicarea lor numai la cre?terile presionale. Impulsurile aferente de la nivelul receptorilor aortici se transmit ascendent prin nervii aortici drept ?i stâng (fibre nemielinizate ce conduc cu vitez? redus? 1-2m/s) sau ale nervului vag. Cre?terile presiunii arteriale (sau compresia carotidelor deasupra bifurca?ie ) m?resc frecven?a impulsurilor pân? la un anumit nivel propor?ional cu cre?terea presiunii, impulsuri care determin? atât sc?derea debitului cardiac (scade frecven?a ?i contractilitatea cardiac?) cât ?i a rezisten?ei vasculare (reflex depresor). Sc?derea presiunii arteriale (sau compresia carotidei comune) stimuleaz? baroreceptorii sinocarotidieni ?i aortici determinând: tahicardie, vasoconstric?ie, cre?terea presiunii ?i a debitului cardiac (reflex presor). Receptorii sinocarotidieni ?i aortici a?eza?i la o zon? de r?scruce a circula?iei, de unde pleac? spre creier cea mai mare cantitate de sânge, reprezint? mecanisme de siguran?? care contrabalanseaz? varia?iile bru?te ale presiunii arteriale sistemice men?inând astfel o iriga?ie constant? a creierului ceea ce justific? denumirea de nervi tamponi dat? de Wright. Efectele baroreceptorilor sunt de scurt? durat? datorit? adapt?rii rapide (1-2 zile) la nivelul presional, modificare ce face ca ace?tia s? participe numai la corectarea rapid? a modific?rilor presionale. Baroreceptorii atriali Sunt situa?i subendocardic, endocardul atrial fiind zona cardiac? cu cea mai bogat? inerva?ie. Au densitate mare în atriul drept la nivelul orificiului de v?rsare ale venei cave decât în atriul stâng (în jurul jonc?iunilor venei pulmonare. Sunt de dou? tipuri: tipul A care descarc? în sistol? ?i care ar determina reflexul Bainbridge; tipul B care descarc? în diastol? (mai pu?in sensibili datorit? situ?rii lor în paralel cu musculatura atrial?) ?i care ar determina inhibi?ia secretore de AND (prin aceasta ar controla în permanen?? volumul vascular). Stimularea receptorilor atriului drept prin cre?terea întoarcerii venoase determin? cre?terea frecven?ei cardiace de?i cercet?rile recente privind efectul tahicardizant (descoperit ini?ial de Bainbridge în 1915) au precizat c? acesta se datoreaz? 20-27% influen?elor exercitate de c?tre distensia atrial? asupra nodulului sinoatrial. Reflexul Bainbridge are rolul de a preveni acumularea sângelui în vene, atrii ?i circula?ia pulmonar?. Stimularea receptorilor atriului stâng determin? cre?teri importante ale frecven?ei cardiace ?i o cre?tere a fluxului sanguin renal (prin inhibitori elibera?i de ADH) mecanism prin care se mic?oreaz? volumul ventricular ?i intravascular de r?spuns la starea de imponderabilitate (când sângele, în absen?a gravita?iei se deplaseaz? din membrul inferior spre cap ?i torace). Baroreceptorii ventriculari Sunt mai pu?in numero?i, eviden?i subendocardic ?i subepicardic în ambii ventriculi, producând efecte depresoare în cazul destinderilor mari nefiziologice ale ventricului stâng. Baroreceptorii pulmonari Se g?sesc în adventicea trunchiului arterei pulmonare ?i a ramuri drepte ?i stângi ale acesteia. Sunt stimula?i de distensia vaselor pulmonare ?i determin? vasodilata?ie cu hipotensiune arterial? ?i bradicardie. Baroreceptorii mezenterici Determin? efecte depresoare dovedite experimental prin experien?a lui Goltz când stimularea unei anse intestinale determin? bradicardie. Chemoreceptorii Intervin în special în reglarea ?i adaptarea ventila?iei pulmonare dar ca aceasta s? fie eficient? este necesar s? fie înso?it? de modific?ri cardiovasculare. Chemoreceptorii periferici Sunt celule chemosensibile extrem de vascularizate (2000 ml/min./100g ?esut )prev?zute cu capilare fenestrate cu o bogat? inerva?ie simpatic?. Chemoreceptorii sinocarotidieni Sunt situa?i la bifurca?ia carotidei comune în corpusculul sau glomusul carotidian (având diametru de 1-2 mm ?i greutate de 2mg). Sunt prezente insule celulare chemoreceptoare (tip I) ?i celule de sus?inere probabil celule gliale (tip II) înconjurate de capilare sinusoide fenestrate ?i fibre nervoase vegetative slab mielinizate. Chemoreceptorii aortici Sunt situa?i în apropierea crosei aortice. Stimulul principal al chemoreceptorilor este sc?derea Pa O2 cu app. 500 torri (ce corespunde la o sc?dere a presiuni sângelui de 80mmHg situa?ie când diminueaz? aportul de O2 la nivelul glomusului nivel de câteva ori superior celui la care apar tulbur?ri metabolice tisulare), desc?rc?rile crescând progresiv pe m?sur? ce scade Pa O2 . De asemenea intervin Pa CO2 (20-60 torri). Stimularea chemoreceptorilor aortici spre deosebire de cei sinocarotidieni nu sunt activa?i de cre?terea pH-ului fiind chiar deprima?i. Stimularea chemoreceptorilor determin? cre?terea ventila?iei ?i secundar cre?terea frecven?ei cardiace ?i a presiunii sanguine. R?spunsul hemodinamic al chemoreceptorilor devine important în st?ri urgente de hipoxemie sever? sau efort fizic m?rit.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.