|
TESUTUL EPITELIAL
?esutul epitelial este caracterizat prin celule care au, in general forma paralelipipedica sau prismatica, cu foarte putina substan?a intercelulara, încât sunt strâns legate intre ele. In epitelii, substan?a intercelulara este deci o substan?a cimentat?. ?esutul epitelial se g?se?te in organism, fie la suprafa?a, intrând in alc?tuirea straturilor externe ale pielii, fie c?ptu?ind unele cavit??i ale
corpului sau ale unor organe.
In ceea ce prive?te originea ?esutului epitelial, trebuie remarcat faptul ca el poate lua na?tere din oricare dintre cele trei foite germinative. Astfel, cunoa?tem epitelii de origine ectodermica, cum este epiteliul epidermic, ependimar, plexurile coroide etc. ; altele sunt de origine endodermica, cum este epiteliul diferitelor segmente ale tractului digestiv si epiteliului glandular al pancreasului exocrin, iar altele de origine mezodermica, cum este epiteliul care intra in alc?tuirea pleurei, a peritoneului si a pericardului.
Celulele ?esutului epitelial prezint? o citoplasma densa, a c?rei structura variaz? cu func?ia pe care o îndepline?te epiteliul respectiv. Nucleul este bine dezvoltat si are o forma legata de forma celulei. Dup? modul de grupare a celulelor, ?esuturile epiteliale se pot împ?r?ii
in doua categorii :
- epitelii in care celulele sunt dispuse intr-un singur strat si, de
aceea, se numesc epitelii unistratificate sau epitelii simple (de exemplu, epiteliul bronhiilor mici);
- epitelii in care celulele sunt dispuse in mai multe straturi si, de
aceea, se numesc epitelii stratificate (de exemplu, epidermul).
Dup? a?ezarea lor si dup? func?ia pe care o îndeplinesc, epiteliile se împart in patru categorii : epitelii de acoperire, epitelii glandulare, epitelii de resorb?ie si epitelii senzoriale.
EPITELIILE DE ACOPERIRE
Sunt epiteliile care acoper? suprafa?a corpului sau c?ptu?esc cavit??ile corpului sau ale unor organe. Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr-un singur strat sau in mai multe straturi, alc?tuind epitelii simple si epitelii stratificate. Simplu sau stratificat, epiteliul de
acoperire se sprijin? pe un ?esut conjuctiv numit corion, de care este separat printr-o membrana bazala, o forma?iune cu structura si grosime variabila. La partea libera, celulele epiteliale de acoperire au o membrana îngro?ata numita cuticula. La unele epitelii cuticula este prev?zuta cu cili
sau flageli.
EPITELIILE DE ACOPERIRE SIMPLE
Aceste epitelii se pot prezenta sub trei aspecte :
EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS
In epiteliul simplu pavimentos, celulele sunt turtite, de forma unor lame (solzi), cu contur poligonal, si sunt dispuse intr-un singur strat având aspectul pl?cilor unui pavaj (fig. 1). Ele sunt a?ezate pe o membrana bazala care le solidarizeaz? intre ele.
Acest epiteliu este destul de r?spândit in organism. El se g?se?te, de exemplu, in alc?tuirea interna a vaselor sanguine si limfatice si a peretelui capilarelor sanguine si limfatice si se nume?te, in acest caz, endoteliu vascular ; celulele endoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos,
sprijinite pe o membrana bazala, cu suprafa?a libera foarte lunecoasa care ajuta mi?carea sângelui. Endoteliul vascular al capilarelor realizeaz? o mare suprafa?a de schimb intre sânge si spatiile intracelulare. Epiteliul simplu pavimentos se g?se?te si in alc?tuirea membranelor seroase (pleura, pericard, peritoneu), unde poarta numele de mezoteliu sau ?esut seromembranos.
Celulele mezoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos. O membrana seroasa este formata din doua lame de ?esut conjuctiv.
EPITELIUL SIMPLU PRISMATIC
In epiteliul simplu prismatic celulele au forma prismatica sau cilindrica si sunt dispuse cu axul longitudinal perpendicular pe suprafa?a epiteliului. Acest epiteliu se g?se?te in tubul digestiv, de la cardie pana la rect, in trompele uterine, in bronhiile mici si in canalele unor glande. Unele epitelii prismatice simple sunt prev?zute cu cili vibratili, cum sunt acelea din trompele uterine.
EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT
Este tot un epiteliu simplu, ale c?rui celule au insa forme si dimensiuni diferite si din aceasta cauza pa stratificate (fig. 3). Putem stabili destul de u?or ca e un epiteliu simplu, întrucât se sprijin? pe membrana bazala. Un astfel de epiteliu se g?se?te in trahee, in bronhiile mari, in mucoasa nazala,
respiratorie etc.
EPITELIILE DE ACOPERIRE STRATIFICATE
Dup? natura stratului superficial al epiteliului celui mai dep?rtat de membrana bazala, epiteliile de acoperire stratificate se pot grupa in doua categorii : epiteliul stratificat pavimentos si epiteliul stratificat prismatic.
EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS
Epiteliul stratificat pavimentos este format din mai multe straturi de celule, dintre care stratul superficial, este alc?tuit din celule pavimentoase (turtite). Celelalte staturi au celule cu forme diferite. De obicei, stratul cel mai profund este un strat generator, ale c?rui celule se divid tangen?ial si formeaz? spre exterior straturi noi. El se afla a?ezat pe o membrana bazala. Epiteliul stratificat pavimentos se g?se?te in piele, formând epidermul, in mucoasa bucala, esofagiana, laringiana, in uretra, cornee etc. Pentru epiderm este caracteristic faptul ca celulele cele mai superficiale se turtesc foarte mult si devin cornoase, desprinzându-se de pe
suprafa?a pielii, proces care se nume?te exfoliere (descuamare)
EPITELIUL STRATIFICAT PRISMATIC
Epiteliul stratificat prismatic este format din mai multe straturi de celule, stratul superficial fiind alc?tuit din celule prismatice sau cilindrice, uneori prev?zute cu cili. Asemenea epiteliu este pu?in r?spândit in organism. Îl g?sim la baza epiglotei si pe fata superioara a valului palatin etc.
?esuturile epiteliale de acoperire au rol de protec?ie mecanica a?a cum este, de exemplu, cazul epidermului. Pot îndeplini insa si alte roluri destul de importante, ca, de exemplu, rolul de bariera, cum este cazul epiteliului vezicii urinare, care împiedica p?trunderea in organism a unor substan?e din urina.
EPITELIILE GLANDULARE
Epiteliile glandulare sunt formate din celule capabile sa produc? anumite substan?e, pe care le elimina in mediul lor înconjur?tor. De obicei, celule glandulare se grupeaz?, formând organe speciale numite glande ; uneori insa, ele r?mân ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire ca, de exemplu, in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul
traheei, alc?tuind celulele mucoase.
CELULE EXCRETOARE SI CELULE SECRETOARE
Dup? felul cum func?ioneaz?, celulele epiteliului glandular se pot împar?i in : celule excretoare si celule secretoare. Unele celule glandulare iau din mediul lor substan?e nefolositoare
provenite din metabolismul celular, pe care le elimina, f?r? sa le transforme ; acestea se numesc celule excretoare, iar glandele in alc?tuirea c?rora intra asemenea celule se numesc glande excretoare. A?a sunt, de exemplu, glandele sudoripare.
Alte celule glandulare au caracteristic faptul ca iau din sânge anumite substan?e, din care elaboreaz? alte substan?e, cu totul deosebite ; acestea poarta denumirea de celule secretoare, care formeaz? glande secretoare, cum sunt glandele digestive si glandele endocrine.
|