|
Protiste autotrofe
Algele albastre - Clasa Schizophyceae
sau Cyanophyceae
Numele de alge albastre se refera la faptul ca aceste plante se
prezinta in general de culoare albastra-verzuie.
Aceste plante primitiv organizate, sunt mult raspandite in natura,
gasindu-se in locuri umede sau uscate, locuri saraturoase, in balti, in ape
termale, putand suporta temperaturi pana la 80?C (Phormidium limosa).
Algele albastre in terenurile saraturoase, umede sau uscate, cu continut
mare de saruri (ClNa, So4Na2 etc.), sunt plante pioniere in procesul de
transformare a solurilor neproductive in soluri accesibile pentru plante
mai pretentioase in ceea ce priveste solul. Algele albastre contribuie in
procesul geologic de formare a solurilor, ocupand intre primele vegetale
stancile golase.
Sunt talofite unicelulare sau grupate in cenobii de forma filamentoasa,
lamelara, sau intr-un tal in forma de masive celulare in trei dimensiuni,
uneori globulos.
In cazul cenobiului, uneori se pot distinge 2 categorii de celule:
alaturi de celulele de forma obisnuita, se gasesc alte celule mai mari,
numite heterociste, cu membrana mai ingrosata si incolore, lipsite de
pigmenti.
Celula algelor albastre este formata dintr-o membrana dubla si un
continut celular. Membrana interioara este o pelicula foarte subtire de
natura pectica si celulozica, iar cea exterioara, comparativ mai groasa,
este alcatuita din substante albuminoide mucilaginoase, care se pot umfla
foarte mult in urma imbinarii cu apa. Aceasta patura gelatinoasa poate
forma o teaca comuna de diferite grosimi in jurul talului.
In protoplast se deosebesc 2 zone, una externa numita cromoplasma,
datorita pigmentilor clorofila, ficocianina, ficoeritrina si carotina. De
cele mai multe ori predomina ficocianina, mascand ceilalti pigmenti, dand
culoare albastra acestei zone, respectiv intregii plante. Uneori predomina
ficoeritrina dand culoare rosie, cum se gaseste la Trichodesmium
erythraeum, ce poate aparea in masa in unele mari - Marea Rosie.
A doua zona, centroplasma, este lipsita de pigmenti, contine insa
numite granulatiuni cromatice, considerate ca un nucleu in stare difuza.
Schizoficeele sunt autotrofe. Produsul de asimilatie nu este amidonul
ci glicogen si glocoproteine.
Inmultirea algelor albastre se face prin diviziune directa, prin
ruperea cenobiilor, de obicei in dreptul heterocistelor.
Un alt mod de inmultire, mai bine zis de rezistenta la conditiile
vitrege de trai, este prin formare de artrospori (spori de rezistenta).
Artrosporii sunt celule din cadrul unui cenobiu care se inconjoara cu o
membrana mai groasa si acummuleaza substante de rezerva. Ajunsi in conditii
normale de viata, artrosporii se divid si refac cenobiul.
|