|
PORUMBUL (semitimpuriu)
Importan?a culturi
Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorit? productivit??ii foarte ridicate ?i multiplelor întrebuin??ri a produselor sale în alimenta?ia oamenilor, în zootehnie ?i în industrie.
Boabele (care con?in în medie 10% proteine 7% substan?e extractive ne azotate, 4% gr?sime 2%, celuloza 1%, cenu?? 13% ap?), sunt folosite cu prec?dere ca nutre? concentrat în alimenta?ia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate în larg? m?sur? ?i în alimenta?ia oamenilor sub forme variate (m?m?liga, turt?, porumb fiert ?i copt, floricele, fulgi etc,) precum ?i ca materie prim? pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului ?i uleiului), de la care r?mân reziduuri (tarate, turte, ?roturi, borhoturi,) folosite în furajarea animalelor.
Tulpinile (coceni ) ?i frunzele r?mase dup? recoltat se folosesc în hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar p?nu?ile sunt utilizare pentru confec?ionarea la diverse împletiturii ?i ambalaje.
În afar? de porumb cultivat pentru boabe o importan?? deosebit? prezint? ?i porumbul cultivat ca plant? furajer?, pentru siloz sau mas? verde. porumbul pentru siloz, recoltat în faza de lapte-cear?, asigur?, în compara?ie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unit??i nutritive la hectar ?i la cel mai sc?zut cost de produc?ie
Importan?? deosebit? a porumbului decurge ?i din alte avantaje ale culturii lui, d? produc?ii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decât, la alte plante fiind rezistent la secet? ?i având pu?ine boli ?i d?un?tori; poate fi cultivat cu bune rezultate în condi?ii foarte variate de clim? ?i sol; las? terenul curat de buruieni ?i este o bun? premerg?toare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultur? dup? plantele cu recoltare timpurie; necesit? o cantitate mic? de s?mân?? pentru sem?nat; nu se scutur? la recoltare etc.
În ?ara noastr? porumbul cultivat pentru boabe de?ine, printre celelante culturi, locul cel mai important. Prin suprafa?a cultivat? ?i prin produc?iile obi?nuite, ?ara noastr? se situeaz? în rândul ??rilor mari cultivatoare de porumb ,ocupând locul întâi în Europa ?i locul opt în lume.
Datorit? importan?ei economice si a conditilor favorabile ,porumbul va de?ine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastre
În ?ara noastr? se cultiv?, în prezent numai hibrizi de porumb ob?inu?i pe baz? de linii consagvinizate. În cultur? se afl? hibrizi (nota?i pe scurt cu ini?ialele HS) hibrizi dubli (HD) ?i hibrizi triliniari (HT) .
Lucr?rile pentru ob?inerea hibrizilor dureaz? mai mul?i ani. În primul rând se ob?in linii consagvinizate, prin autofecund?ri dirijate repetate timp de cel pu?in 5-7 ani.
Prin încruci?are a dou? luni consagvinizate rezult? un hibrid simplu, iar din încruci?are a doi hibrizi simpli se ob?ine un hibrid dublu. Hibrizi triliniari rezult? din încruci?area unui hibrid simplu o linie consagvinizata.
Producerea hibrizilor simpli si dubli este prezentat? schematic în figur?.
Hibrizi de porumb sau generalizat în agricultura tuturor ??ranilor, pentru c? prezint? mari avantaje fa?? de soiuri. Ei au o productivitate mult mai ridicat? ,valorific? mai bine ingr??emintele ?i apa de iriga?ie, suport? o densitatea mai mare ,sunt mai rezisten?i la secet?, la boli ?i la d?un?tori, rezist? la c?dere, se pot recolta mecanizat deoarece plantele au o cre?tere uniform?, ?tiule?ii se desprind u?or de pe penducul, iar p?nu?ile se desfac u?or de pe ?tiulete.
Capacitatea de produc?ie ridicat? a hibrizilor se manifest? numai în prima genera?ie , de aceea s?mân?a hibrid? trebuie produs? în fiecare an.
Hibrizi de porumb cultiva?i în ?ara noastr? au o perioad? de vegeta?ie cuprins? între 115 zile (cei mai timpurii) ?i peste 150 de zile (cei mai târzii) . În func?ie de durata vegeta?iei, ei se împart în cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai timpurii, iar cei din grupa 400 cei mai târzii. Hibrizi se mai clasific? ?i dup? suma temperaturilor biologic-active (sau ale unit??ilor termice) necesare ajungerii la maturitate , adic? dup? suma temperaturilor cuprinse între 10-30 °C (temperaturi la care planta cre?te), din perioada de la sem?nat pân? la maturitatea hibridului.
Dup? acest criteriu, hibrizii se încadreaz? în trei clase de maturitate:
timpurii, necesitând o sum? a unit??ilor termice cuprinse între 801 – 1200 °C;
mijlocii (1201 – 1400 °C);
târzii (1400 – 1600 °C).
Hibrizii din grupele 90 ?i 100 sunt timpurii, cei din grupa 200 – mijlocii, iar cei din grupele 300 ?i 400 – târzii.
Principalii hibrizi de porumb zona?i în ?ara noastr?, grupa?i dup? suma unit??ilor termice necesare ajungerii la maturitate, sunt prezenta?i în tabel.
Principalii hibrizi zona?i în ?ara noastr? grupa?i dup? suma unit??ilor termice necesare ajungerii la maturitate.
Suma unit??ilor termice Clasa de maturitate Hibrizi
800 – 1200 °C Hibrizi timpurii (grupele 90 – 100) Dobrogea 94, Suceava 95, Fundulea 96, Betu 240, Turda 100 (Betura), Fundulea 102, Suceava 108, Podul Iloaei 120 ?i Turda 125 L
1200 – 1400 °C Hibrizi mijlocii (grupa 200) Turda 200, Podul Iloaie 205, Fundulea 208, Turda 211, Turda 215, Turda 228, Turda 250 L, Pioneer 3798, Pioneer 3901 (Eva)
1400 – 1600 °C Hibrizi târzii (grupele 300 - 400) Fundulea 308, Fundulea 315, Fundulea 345 L, Lovrin 360, Lovrin 390, Pioneer 3747 (Fluvia), Fundulea 350, Fundulea 370, Fundulea 380, Lovrin 400, Simic 409, Fundulea 412, Lovrin 415, Fundulea 420, Pioneer 3780 (Renate), Pioneer 3780 (Axia), Pioneer 3709 (Sihia), Pioneer 3541 (Irimina)
Sortimentul hibrizilor cultiva?i în ?ara noastr? înglobeaz? hibrizi cu poten?ial productiv ridicat ?i cu calit??i superioare. O men?iune special? merit? hibrizi nota?i cu litera „L” (Lizin).
(Turda 125 L, Fundulea 345 L etc.); la care boabele au un con?inut mai ridicat în aminoacizi esen?iali, în special în lizin? ?i triptofan, comparativ cu hibrizii obi?nui?i.
Din punct de vedere morfologic, hibrizii se deosebesc, pe lâng? o serie de particularit??i privind în?l?imea plantelor, num?rul de frunze. Dup? acest ultim caracter, ei apar?in la mai multe tipuri (covariet??i) de porumb ?i anume:
tipul de porumb cu bobul tare sau porumb sticlos (covarietatea Zea mays îndurate). Se caracterizeaz? prin boabe rotunde, netede, tari din cauza endosperm? este în cea mai mare parte cornos, partea f?inoas? fiind redus? ?i dispus? central. Hibrizii din acest tip au un con?inut ridicat de substan?e proteice. Din acest tip face parte hibridul Suceava 108;
tipul de porumb dinte de cal (covarietatea Z. m. dentiformis). Se caracterizeaz? prin boabe mari, prismatice, cu adâncitur? în partea superioar?. Boabele au partea cornoas? a endospermei redus? ?i dispus? numai pe p?r?ile laterale, pe când partea central? ?i superioar? este f?inoas?. La maturitate partea f?inoas? î?i reduce volumul prin uscare, formând depresiunea men?ionat?.
Covarietatea dentiformis este cea mai r?spândit? în cultur? ?i cuprinde hibrizii cei mai productivi. În prezent majoritatea hibrizilor zona?i în ?ara noastr? apar?ine acestei covariet??i, printre care: Podul Iloaie 120, Turda 200, Fundulea 308, Fundulea 350, 370, 380 hibrizi Pioneer ?i totalitatea hibrizilor din grupa 400 (Lovrin 400, Simic 409, Fundulea 420, etc.):
tipul de porumb semisticlos (covarietatea Z. m. aerista) boabele au caracteristici intermediare între tipurile de porumb tare ?i dinte de cal sunt rotunde ca la porumbul tare, dar au structura endospermului ca la porumbul dinte de cal din care cauz? prezint? la vârf o pat? alb? sau o u?oar? adâncitur?. Din aceast? covarietate (a doua ca importan?? pentru ?ara noastr? dup? covarietatea dentiformis), fac parte numero?i hibrizi ca de exemplu: Dobrogea 94, Suceava 95, Fundulea 96, Turda 100, Fundulea 102, Podul Iloaie 205, Turda 215, Fundulea 305 ?i 315;
tipul de porumb pentru floricele (covarietatea Z. m. everta). Se caracterizeaz? prin ?tiule?i mici, boabe m?runte, ascu?ite la vârf, cu endospermul aproape complet sticlos, care prin înc?lzire se revars? la exterior, m?rindu-?i mult volumul.
Din aceast? covarietate fac parte hibrizii Fundulea 620, Fundulea 625, Perlat 624 cultiva?i pentru floricele:
tipul de porumb zaharat (covarietatea Z. m. saccharata). Este caracterizat prin boabe zbârcite la maturitate, cu endospermul translucid. Boabele con?in mult? amliodextrin?, din care cauz? sunt dulci. Se consum? în faza de coacere în lapte sub form? de porumb fiert, copt sau conservat. La noi din acest tip se cultiv? hibridul (delicios).
|