|
Phylum CNIDARIA (Celenterate)
Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al c?ror corp saculiform are o simetrie radiar?. În interiorul corpului prezint? o singur? cavitate gastric?, saciform?, care la formele mai evoluate se complic? într-un sistem gastrovascular. Atât cavitatea gastric? cât ?i sistemul gastrovascular comunic? cu exteriorul printr-un singur orificiu, care îndepline?te func?ia de orificiu bucal ?i anal.
Peretele corpului este format din dou? straturi de celule: unul extern, ectodermul ?i altul intern, endodermul, între ele g?sindu-se o mas? gelatinoas?, mai mult sau mai pu?in groas?, f?r? structur? celular? (anhist?) numit? mezoglee. Celulele ectodermului sunt morfologic diferen?iate, în corela?ie cu func?iile pe care le îndeplinesc, în celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzic?toare), specializate în vederea atacului ?i ap?r?rii.
Digestia este intra celular?, ca la protozoare ?i spongieri, dar apare ?i digestia extracelular?, în cavitatea gastric?.
Cnidarii nu au aparat respirator, circulator ?i excretor.
Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, în majoritate cu aspect de umbrel?, sunt numite meduze.
Cnidarii se înmul?esc asexuat (prin înmugurire) ?i sexuat, existând la multe specii o metagenez?.
Majoritatea populeaz? apele marine ?i foarte pu?ine tr?iesc în apele dulci.
Polipii sunt de trei tipuri: hidropolipi, scifopolipi ?i antopolipi, iar meduzele prezint? dou? tipuri: craspedot? (cu v?l) ?i acraped? (f?r? v?l).
Hidropolipul are form? de sac cu peretele cavit??ii gastrice circular, lipsit de cute radiare. Orificiul buco-anal este ?i el circular, situat pe un con numit hipostom, înconjurat de un num?r mai mic sau mai mare de tentacule simple, tubulare.
Scifopolipul are aspect de cup? (scyphos = cup?). Peretele cavit??ii gastrice prezint? 4 cute radiare ale endodermului, numite septe, care împart cavitatea gastric? în patru loje. Orificiul buco-anal, de form? p?trat?, este plasat în vârful unei prelungiri tubulare, numit? proboscis. El este înconjurat de un num?r de tentacule pline.
Antopolipul seam?n? cu o floare (anthos = floare), având cele dou? extremit??i l??ite ca un disc. Cu discul bazal, polipul se fixeaz? de suport, iar cel distal (oral) este înconjurat de opt tentacule tubulare, penatiforme, sau de ?ase ori multiplu de ?ase tentacule simple ?i tubulare. În centrul discului oral se deschide orificiul buco-anal situat la cap?tul unui tub care se r?sfrânge în interiorul cavit??ii gastrice, formând un faringe, c?ptu?it de ectoderm. Cavitatea gastric? este împ?r?it? în opt loje, prin opt septe sau în ?ase loje ori multipplu de ?ase loje prin septe provenite din cutarea endodermului. Lojelor le corespund la exterior tot atâtea tentacule.
Meduza craspedot? (craspedon = v?l) este o form? liber?, cu corpul moale, gelatinos, cu aspect de umbrel?, având fa?a inferioar? (subumbrelar?) concav? iar cea superioar? (exumbrelar?) foarte convex?. Din mijlocul fe?ei subumbrelare se prelunge?te un tub (manubriu) la cap?tul c?ruia se deschide orificiul buco-anal iar pe marginea umbrelei se g?sesc patru sau multiplu de patru tentacule. Tot pe fa?a subumbrelar?, de pe marginea umbrelei, se observ? o resfrângere a ectodermului, de forma unei membrane (velum sau craspedon) care se prelunge?te ca o perdea circulr? spre manubriu, închizând un spa?iu, cu rol în deplasare.
Prin transparen?a corpului se vede cavitatea gastric? sub forma unui sistem gastrovascular.
Meduza acrasped? (f?r? v?l) se aseam?n? ca înf??i?are general? cu meduza craspedot? dar prezint? unele deosebiri, ca: umbrela de form? discoidal? sau cubic??i zgârcioas?, manubriul cu patru muchii, iar orificiul buco-anal este p?trat. Nuare velum (acrasped?) iar pe marginea umbrelei prezint? numero?i lobi ?i tentacule, care variaz? ca num?r de la gen la gen.
Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. Dup? tipul de ppolip ?i de meduz?, Phylum Cnidaria se împarte în trei clase.
Clasa Hydrozoa – majoritatea sunt animale marine, dar si specii de apa dulce (hidra)
- traiesc individual sau in colonii; majoritatea se fixeaza pe substrat;
- corpul e alungit in forma de sac, cu orificiu buco-anal la o extremitate si cu un disc adeziv la cealalta, cu care se fixeaza
- tentaculele prezinta numeroase celule urzicatoare;
- cavitatea digestiva se prelungeste in tentacule;
- inmultirea se face asexuat, vara (prin inmugurire) si sexuat, toamna.
Reprezentanti: hidra (Hydra viridis)
|