|
Pesti
Pentru determinarea speciilor s-au luat în considerare, în special, caracterele externe cele mai u?or vizibile.
Forma corpului, în general alungit?, fusiform?, mai poate fi: compresiform? (turtit? lateral), la pe?tii de fund: limba de mare (Solea nasuta), cambul? (Pleuronectes flesus), calcan (Schophtalamus rhombus), sau depresiform? (turtit? de sus în jos), la pisica de mare (Raja clavata). Pe?tii ce tr?iesc printre alge au aspect de ac, diverse forme curioase (c?lu?ii de mare). Oricare ar fi forma se pot delimita: capul, trunchiul, coada ?i înot?toarele (fig. 1). Capul – por?iunea de la vârful botului pân? la ultimul orificiu branhial (la Cyclostomi ?i Chondrichtyes) sau pân? la unghiul posterior al opercului (la Osteichthyes); la cap distingem: gura, ochii, n?rile, obrazul, ceafa, gâtul, operculul.
Gura poate fi terminal?(fig. 2b), dorsal? (fig. 2a) sau ventral? (subterminal?) (fig. 2c), la care por?iunea de deasupra buzei superioare (rostrum) proemineaz?. Ciclostomii au gura rotund?. La Chondrichthyes ?i la unele specii de Osteichthyes, falca superioar? poate fi egal?, mai scurt? sau mai lung? decât cea inferioar?. Unele specii au la gur? prelungiri tegumentare, numite „must??i” (fig. 2c).
Din?ii, mai mult sau mai pu?in dezvolta?i, uneori lipsesc (Cyclostomi). La Chondrichtyes ?i Osteichthyes se disting, dup? pozi?ia lor, din?i maxilari, palatini, linguali ?i faringieni (pe al 5-lea arc branhial). Din?ii faringieni, plasa?i pe 1,2 sau 3 rânduri, servesc la determinarea speciilor din familia Cyprinidae, când caracterele externe sunt insuficiente. Formula dentar? se noteaz?: un singur rând 6-5, adic? pe partea stâng? 6, iar pe partea dreapt? 5 din?i faringieni; dou? rânduri 3.5-5.3, adic? pe partea stâng? într-un rând 3 ?i în altul 5 din?i, iar pe partea dreapt? 5, ?i respectiv 3 din?i. Ace?ti din?i se pun în eviden?? fie prin t?ierea capului (dup? opercul), destul de adânc, f?r? a fi deta?at de trunchi, fie c? se ridic? ?i se d? la o parte operculul. se mai folosesc uneori ?i ceilal?i din?i, care pot fi mici, compac?i (cu aspect de ?epi sau perie), m?run?i ?i de?i („din?i de catifea”) sau cu aspect de „canini”, dezvolta?i neregulat.
Operculul se folose?te în determinare, fie separat, fie cu celelate componente (preopercul, subopercul, interopercul, raze sau lame branhiostege (fig 3 ?i 4). Cyclostomii ?i Chondrichtyes f?r? opercul. N?rile, în general perechi, la Osteichthyes dorsal pe bot (fig. 3), la Chondrichtyes lateral ventrale, iar la Cyclostomi numai un orificiu nazal între ochi.
Gâtul – zona dintre punctul de inser?ie a razelor branhiostege ?i baza Pp (m?surat pe fa?a ventral?).
Trunchiul este folosit în determinare prin înot?toare, forma ?i structura radiilor sau a solzilor, prezen?a, absen?a sau forma liniei laterale, dimensiuni ?i alte caractere.
Înot?toarele, perechi sau neperechi, se folosesc dup? forma, pozi?ia, m?rimea, tipul ?i num?rul radiilor. Înot?toarele neperechi sunt plasate pe planul de simetrie al corpului, pe linia median?, cuprinzând dorsala (notat? cu D sau cu D1, D2, D3, când este divizat?, fig. 5a), codala (C) ?i anala (A). Înot?toarele perechi sunt cele du? pectorale (Pp), plasate întotdeauna lateral în apropierea operculelor, ?i dou? ventrale (Vv) numite ?i pelviene. Pozi?ia Vv este foarte variabil?: abdominale (Vv – sub abdomen) (fig 1); toracice (Tt – sub torace) (fig. 5a); jugulare (Jj – sub gât) sau faringiene (Ff) (fig. 5b). Forma ?i lungimea înot?toarelor în special la cele perechi, pot varia destul de mult; în general, la pe?tii de râu sunt mai scurte ?i mai rotunde decât la pe?tii de lacuri ?i b?l?i.
|