|
ARAHNIDELE (notiuni generale)
Arahnide, este termenul folosit pentru scorpion, p?ianjen,p?ianjenul de câmp, molie, c?pu?? ?i alte animale nevertebrate. Arahnidele sunt de obicei carnivore ?i terestre; fosilele sugereaz? c? au fost printre primele animale care au tr?it pe P?mânt, poate de la începutul perioadei Devoniene, acum 400 de milioane de ani. Exist? 60.000 de specii organizate în 11 ordine: molii ?i c?pu?e, scorpioni f?r? coad?, p?ianjeni, p?ianjeni de câmp, palpigrade, scorpioni fal?i, ricinuleide, micro-scorpionii otr?vitori, scorpioni, p?ianjeni de soare ?i scorpioni otr?vitori.
Caracteristici
Corpul arahnidelor este împ?r?it în dou? p?r?i:partea anterioar?(prosoma) con?ine organele de sim?, gura, dar nu are antene. Prima pereche de apendici(chelicerae) poate forma cle?ti, câte odat? otr?vitori, iar cea de-a doua pereche (pedipalp) poate forma cle?ti, organe de sim? sau picioare. Celelalte perechi, în general patru, sunt folosite pentru mers. Partea posterioar? a corpului, sau abdomenul(opisthosoma) con?ine deschiderile genitale, ?i alte structuri, printre care se num?r? ?i pl?mânii-carte. Mâncarea este mai întâi descompus? de fluide secretate ?i apoi ingerat?.
Comportament ?i Importan??
Arahnidele vâneaz? sau a?teapt? venirea unor insecte. Au ochi simpli ?i diferite p?r?i folosite la vânat, cum ar fi coada scorpionului ?i glandele produc?toare de m?tase ale p?ianjenului. Moliile ?i c?pu?ele au capacit??i locomotorii limitate ?i de aceea sug lichidele unor animale sau plante. Arahnidele sunt animale solitare, cu excep?ia sezonului de împerechere, când comportamente complexe pot fi observate. Sexele sunt separate, iar femelel p?zesc ou?lele ?i puii.
Arahnidele sunt în general folositoare deoarece se hr?nesc cu insecte d?un?toare, iar pu?ine specii de scorpioni ?i p?ianjeni sunt periculo?i. Moliile ?i c?pu?ele infecteaz? oamenii ?i animalele ?i plantele domestice, r?spândind astfel diverse boli.
Clasificare ?tiin?ific? Arahnidele constituie clasa Arachnida, din familia Arthropoda.
P?IANJENII
P?ianjen este un nume comun pentru 34.000 de specii de animale artropode cu opt picioare folosite pentru mers, prelungiri ale capului cu cle?ti ?i glande otr?vitoare ?i organe reproductive speciale pe cea de-a doua parte a corpului masculului. Ei se folosesc foarte des de m?tasea pe care o secret?. Ca ?i alte specii de arahnide, p?ianjenii sunt tere?tri, cu toate c? anumite specii s-au adaptat la via?a în ape dulci, ele prinzând bule de aer sub ap? ?i c?rându-le dup? ei. P?ianjenii sunt deosebit de numero?i ?i se g?sesc în toat? lumea. Cu toate c? majoritatea au mai pu?in de 1cm lungime, cel mai mare are un corp de 9 cm, iar piciorele pot fi mult mai lungi.
Structur?
Structura corpului la p?ianjeni este similar? cu cea a celorlalte arahnide, fiind înp?r?it într-o parte anterioar?, numit? cefalotorace sau prosoma, ?i o parte posterioar?, numit? abdomen sau opiosthoma. Cele dou? p?r?i sunt separate de un „gât” sub?ire care confer? animalului flexibilitatea necesar? pentru a utiliza propria m?tase. Cefalotoracele are de obicei patru perechi de ochi simpli, care tind s? fie mai mari la p?ianjenii care vâneaz? ?i mai mici la cei care creaz? pânze cu modele complicate. Fiecare prim? pereche de cle?ti, sau chelicerae, are un col? prev?zut cu o deschidere prin care este eliberat? otrava provenit? de la o gland? din cap?tul cle?telui. Urm?toarele dou? p?r?i ale corpului se numesc pedipalp, seam?n? cu ni?te picioare, dar sunt în general modificate pentru a deveni un fel de antene. La mascul, pedipalpul are un „organ de palpare”, folosit în reproducere. Pe cefalotorace se afl? ?i patru perechi de picioare folosite pentru mers. Pe abdomen se afl? cle?ti modifica?i, folosi?i pentru a secreta m?tasea. Deschiderile de pe abdomen duc la pl?mânii-carte, numi?i a?a datorit? structurii stratificate, sau la un sistem de tuburi(trahee) folosite pentru a c?ra aerul. La unele specii pot fi întâlnite ambele feluri de respira?ie.
Sistemul digestiv al p?ianjenilor este adaptat numai pentru mâncarea lichid?, deorece animalele î?i diger? în general prada în afara corpului, iar apoi ingurgiteaz? lichidul. Creierul este destul de complex. Diferite p?r?i ale lui sunt dezvoltate, în func?ie de modul în care î?i localizeaz? prada: prin vedere sau prin atingere.
Veninul
P?ianjenii sunt în general carnivori ?i se hr?nesc numai cu hran? vie, pe care o pot strivi cu cle?tii, sau îi pot injecta un venin. Mu?c?tura unor p?ianjeni mari poate fi dureroas?, dar majoritatea sunt prea mici pentru a p?trunde prin pielea uman?, ?i doar câteva specii sunt periculoase pentru om. Printre acestea se num?r? „v?duva neagr?” ?i rudele sale apropiate, care îns? nu sunt agresive ?i mu?c? oamenii doar în ap?rare. Mu?c?tura este dureroas? ?i este urmat? de le?in, dificult??i în respira?ie. Ea este doar rareori fatal?, mai ales la adul?ii s?n?to?i. Totu?i, trebuie acordate îngrijiri medicale cât mai repede cu putin??.
Matasea
M?tasea p?ianjenilor este o protein? fibriloas? care este secretat? ca un lichid ?i care formeaz? un polimer care prin întindere este mai rezistent ca o?elul ?i foarte elastic. Un singur p?ianjen poate crea mai multe feluri de m?tase. Cu toate c? ?i alte nevertebrate secret? m?tase, p?ianjenii folosesc aceast? abilitate în cele mai multe moduri. De exemplu, ei formeaz? fire care îi ajut? s?-?i g?sesc? drumul ?i nu îi las? s? cad?.. P?ianjenii mici, dar mai ales cei tineri, formeaz? para?ute care îi ajut? s? fie c?ra?i de vânt, uneori pe sute de kilometri. Masculul utilizeaz? m?tasea pentru a transfera sperm? femelei, iar aceasta face gogo?i de m?tase. M?tasea este folosit? pentru a construi cuiburile ?i pentru a le alinia. Cea mai familiar?, ?i totu?i cea mai uimitoare utilizare este în construirea de capcane pentru insecte, numite „pânze”. Odat? ce prada este prins?, p?ianjenul o înf??oar? din nou în m?tase.
Diferitele pânze de p?ianjen ofer? un exemplu remarcabil a evolu?iei comport?rii instictive. P?injenii nu trebuie s? înve?e s? fac? pânze, dar poate adapta tehnica la condi?ii speciale, cum ar fi lipsa greut??ii din navele spa?iale. Cele mai simple sunt neregulate ?i întinse la suprafa?a p?mântului. Cele mai avansate sunt deosebit de elaborate ?i orientate în a?a fel încât s? intercepteze traiectoria insectelor zbur?toare. Formarea pânzei este un proces complex ce presupune o combina?ie de buc??i lipicioase cu unele ne-lipicioase. Câteodat? mai mul?i p?ianjeni formeaz? un fel de pânz? comun?, dar în general p?ianjenii nu sunt sociabili. Asemenea p?ianjeni se bazeaz? în cea mai mare parte pe pip?it.
P?ianjenii vân?tori
Pe lâng? p?ianjenii ce fac pânze, mul?i p?ianjeni î?i vâneaz? prada sau stau ?i o a?teapt?. Vân?torii se bazeaz? pe vedere dac? vâneaz? ziua ?i pe pip?it dac? vâneaz? noaptea. P?ianjenii „s?ritori” organzeaz? ambuscade pentru a-?i prinde prada, iar unii dintre ei se camufleaz? pe flori prin culoare sau prin forma corpului.sau prin ambele.
Reproducerea
P?ianjenii au dou? sexe, iar ou?le trebuie fertilizate. Deschiderile genitale ale masculului ?i femelei se afl? pe abdomen, dar organele copulatorii ale masculului sunt structuricomplicate aflate pe cle?ti. El secret? m?tase în care depoziteaz? sperm?, apoi o deplaseaz? pân? la organele palpale. Dup? ce sperma a fost transferat? femelei, ea poate fi p?strat? în corpul ei pentru o perioad? mai lung? de timp.
|