|
P?DURI AMENIN?ATE
P?durile tropicale sunt arse ?i excavate cu o vitez? care atinge 160 000 km˛ pe zi. L?comia vestului ?i s?r?cia lumii a treia ajut? la men?inerea acestui fenomen de distrugere care, dac? va r?mâne necontrolat, va atrage dup? sine schimb?ri climatice ?i ecologice drastice.
P?durile tropicale se g?sesc în regiunile calde care au parte de ploi abundente. Ele reprezint? mediul cel mai productiv ?i cel mai fertil din lume, dar oamenii le amenin?? existen?a prin distrugerea continu? la care le-au supus. O bun? parte a acestei distrugeri a avut loc cu scopul declarat de a asigura necesarul de lemn. Se estimeaz? c? la ora actual?
cel pu?in jum?tate din totalul p?durilor tropicale au fost deja distruse. În fiecare minut al unei zile se defri?eaz? o suprafa??? ce ar putea acoperi ?ase terenuri de fotbal. Copacii absorb din atmosfer? dioxidul de carbon elminând în schimb oxigen. Cu cât dispar mai mul?i copaci, cu atât mai pu?in dioxid de carbon poate fi absorbit din aer ?i ca urmare tot mai multe radia?ii solare r?mân blocate în straturile care formeaz? atmosfera – de aici efectul de ser?.
Cercet?ri recente au demonstrat c? în p?durile tropicale pot tr?i pân? la 30 de milioane de specii de insecte. P?durile tropicale, care acoper? doar 6 procente din suprafa?a total? a planetei, reprezint? habitatul natural a 70% din totalul speciilor existente pe p?mânt. O p?dure tropical? poate fi descris? cu mult? acurate?e ca fiind ‘un de?ert acoperit cu copaci’.
Eroziunea solului
Structura solului este fragil?, având un con?inut sc?zut de minerale. Ploaia care asigur? existen?a apei în sol devine astfel mai degrab? o amenin?are decât o surs? de hran?. Madagascarul reprezint? cel mai dramatic exemplu al unui ecosistem distrus prin defri?area acoper?mântului s?u de copaci.
Oamenii care de mii de ani au tr?it în p?durile tropicale, cum ar fi de exemplu indienii din bazinul Amazonului sau triburile b??tina?e din Indonezia, au înv??at s? exploateze p?durea f?r? s? o distrug?. Aceste popula?ii au descoperit ?i modul în care se pot cultiva diferite plante pe solul situat sub arbori sau arbu?ti.
Este esen?ial ca anumite regiuni cât mai vaste din vechile p?duri tropicale s? fie p?strate, atât pentru studierea lor cât ?i pentru frumuse?ea natural? pe care ele o ofer?, al?turi de animalele ?i plantele pe care le ad?postesc. Cele mai multe p?duri tropicale sunt situate în ??rile lumii a treia. P?durile tropicale sunt distruse de c?tre agricultori doar pentru a putea asigura hrana zilnic?.
Studiile efectuate asupra diferitelor moduri de utilizare a p?mântului ce apar?ine p?durilor au ar?tat c? cea mai bun? metod? ar fi reîntoarcerea la vechile tehnologii. For?a de munc? uman? este mult mai disponibil? decât for?a mecanizat? ?i mai ieftin?.
P?durile colecteaz? apa din interiorul solului lor spongios ?i dup? ce o filtrez? o elibereaz? treptat în pâraie sau râuri. Ele înmaganizeaz? ap? ?i din atmosfer?, prin intermediul procesului de condensare.
Lemnul pentru foc sau materialul lemnos pentru construc?ii poate fi ref?cut prin replantarea unor suprafe?e deja defri?ate care ar putea fi utilizate înc? din stadiul de puie?i.
Lemnul ?i vestul
Gradul stric?ciunulor devine foarte evident dac? ne imagin?m c? lemnul necesar pentru un parchet sau pentru o pies? de mobil? mai deosebit? poate s? provin? de la un copac c?ruia i-au trebuit 200 de ani sau poate chiar mai mul?i pentru a cre?te ?i care nu mai poate fi înlocuit.
Vestul contribuie la distrugerea p?durilor tropicale ?i prin cererea pe care o lanseaz? fa?? de rezervele ieftine de alimente vegetale. Anual, Comunitatea European? import? milioane de tone de manioc, foarte bogat în proteine, din Thailanda pentru a hr?ni milioanele de capete de vite, porcine sau p?s?ri din Europa. Maniocul este o plant? care se cultiv? pe terenurile care au fost în mod deliberat defri?ate în acest scop.
Este lesne de în?eles c? un arbore c?zut la p?mânt va putrezi treptat, redând în natur? o parte din valoarea sa nutritiv?. Anumite specii de arbori au nevoie de trunchiul unui arbore mort pentru a-?i începe procesul de cre?tere.
Ploaia acid?
În timp ce suprafe?e uria?e de p?duri tropicale sunt distruse zilnic, p?durile europene ?i cele americane sunt ucise de ploile acide. Acest fenomen are drept cauz? principal? emisia de dioxid de sulf ?i de oxizi de azot de c?tre termocentrale ?i gazele de e?apament. Ploaia acid? afecteaz? ?i râurile, lacurile, culturile agricole, cl?dirile ?i s?n?tatea oamenilor. Ea poate l?sa arborii f?r? frunze, poate ucide pe?ti, poate s? erodeze rapid meterialul din care sunt construite cl?diri vechi ?i poate distruge instantaneu culturile agricole.
Ploaia acid? cauzeaz? anual pagube în valoare de mai multe milioane de dolari. ??rile cele mai afectate sunt puse în fa?a unei alegeri simple: s? pl?teasc? pentru a-?i depolua acum mediul înconjur?tor, sau s? pl?teasc? mult mai mult mai târziu.
|