- ( 12 )
- Astronomie ( 113 )
- Biologie ( 571 )
- Chimie ( 266 )
- Diverse ( 201 )
- Drept ( 9 )
- Economie ( 111 )
- Engleza ( 243 )
- Filozofie ( 110 )
- Fizica ( 377 )
- Franceza ( 117 )
- Geografie ( 613 )
- Germana ( 44 )
- Informatica ( 387 )
- Istorie ( 820 )
- Marketing ( 28 )
- Matematica ( 276 )
- Medicina ( 7 )
- Muzica ( 12 )
- Psihologie ( 235 )
- Religie ( 54 )
- Romana ( 1526 )
Referat Originea vietii
Categorie: Referate BiologieReferat downloadat de: 114 ori. |
 
|
Descriere referat: |
| Orice lucru, fiin??, popor, neam are propria origine care a evoluat( din ce?,de unde?când?) sau a fost creat printr-un miracol, de o putere supranatural?. Biologia desigur trebuie s? discute originea vie?ii ?i a diferitelor tipuri de organisme. Un curs politic ar trebui s? includ? o discu?ie despre originea na?iunii respective ?i structurii ei juridice, a legilor,etc. ?i a?a mai departe... Iat? în continuare câteva ra?ionamente pentru care studiul originilor este foarte important: Ra?iunea ?tiin?ific?(se bazeaz? pe ra?ionamentul cauz?-efect) 1. ?tiin?a (''cunoa?terea'') trebuie s? caute s? r?spund? la întrebarea ''CE?'' ?i la întrebarea ''DE UNDE?''. 2. ?tiin?a se bazeaz? pe ra?ionamentul cauz?-efect. Prin urmare, este imposibil ca atunci când cineva leag? efectele de cauzele lor imediate, apoi cauzele acesteia de cauzele lor, s? nu fie confruntat în cele din urm? cu întrebarea referitoare la Cauza Primar?. 3. O cunoa?tere a legilor ?i proceselor naturale, f?r? o în?elegere cel pu?in a problemelor legte de originile lor, duce la diminuarea importan?ei descoperirii ?i a în?elegerii unor noi principii ?tiin?ifice. Ra?iunea sociologic?(?tiin?a are nenum?rate implica?ii ?i aplica?ii sociale) 1. Gasirea solu?iilor la problemele sociale cere o în?elegere real? ?i profund? a originii proceselor fizice care le afecteaz?. 2. A?a-numitele ?tiin?e sociale necesit? ele însele o în?elegere a originii entit??ilor sociologice de care se ocup?. 3. Mediul gândirii politice este intr-o permanent? schimbare. Instruirea sociologic? care accentueaz? numai excentrit??ile curente ale activismului sau ale teoriei sociale, f?r? un fundament în istorie, îi va deveni inutil? studentului în momentul în care apare o noua interpretare la mod?. Ra?ionamentul personal 1. Fiecare om are nevoie mai mult sau mai pu?in de un sentiment al propriei identit??i ?i al ?elurilor personale, ?i lucrul acesta este imposibil f?r? o anume idee despre originea sa. Ceea ce va ajunge omul s? cread? despre originea sa, va condi?iona în mod inevitabil ceea ce va crede el despre destinul s?u. 2. Lipsa unei în?elegeri ?tiin?ifice s?n?toase a originilor ?i a sensurilor printre tinerii moderni i-a împins pe ace?tia s? caute ajutor în solu?ii antistiin?ifice, cum ar fi droguriile cu efect de ''l?rgire a orizontului mintal'', vr?jitoria, astrologia ?i altele ca acestea. 3. Adev?rata s?n?tate mintal?, pe care profesorii o doresc elevilor lor, cere o filosofie a vie?ii solid? ?i satisf?c?toare, ?i aceasta la rândul ei, cere cu siguran?? un concept al originii personale ?i a viitorului satisf?c?tor din punct de vedere intelectual. Crea?ia nu poate fi dovedit? Crea?ia nu are loc acum, cel pu?in în m?sura în care lucrul acesta nu se poate observa.Prin urmare daca ea a avut loc, a avut loc cândva în trecut.Este imposibil s? pui la cale un experiment ?tiin?ific prin care s? descrii procesul crea?iei, sau chiar numai s? evaluezi dac? un astfel de proces poate avea loc. Creatorul nu creeaz? dup? capriciul unui savant. Evolu?ia nu poate fi dovedit? Dac? evolu?ia nu are loc ast?zi, ea opereaz? prea încet ca s? poat? fi m?surat?, de aceea ea este în afara domeniului ?tiin?ei empirice.Se presupune ca evolu?ia unui organism de ordin inferior într-unul de ordin superior ar necesita milioane de ani,îns? nu se dispune înc? nici o echip? de observatori ?tiin?ifici în stare s? fac? m?sur?torile unui astfel de experiment. Chiar dac? savan?ii moderni vor reu?i realmente s? realizeze vreodat? crearea vie?ii din nevia??, sau a unor specii superioare din specii inferioare, aceasta nu ar dovedi în nici un chip c? asemenea schimb?ri au avut vreodat? loc, ?i nici c? ar fi putut avea loc în trecut prin procese naturale întâmpl?toare. Cele dou? modele ale originilor A.Modelul evolu?ionist Sistemul evolu?ionist încearc? s? explice originea, dezvoltarea ?i semnifica?ia tuturor lucrurilor în termenii legilor naturale ?i ai proceselor naturale care opereaz? ast?zi a?a cum au f?cut-o în trecut. Nu sunt permise nici un fel de procese din afar?, care ar pretinde activitatea special? a unui agent extern, sau a unui Creator. Universul, în toate aspectele sale, evolueaz? prin sine însu?i spre nivele superioare de organizare(de la particule la oameni) cu ajutorul sau prin mijlocirea propriet??ilor înn?scute. ''Evolu?ia cuprinde toate stadiile dezvolt?rii universului: dezvolt?rile cosmice, biologice,umane ?i culturale...Via?a este un produs al evolu?iei vie?ii.''? Astfel, evolu?ia presupune un Univers de sine st?t?tor în care legile sale interne dezvolt? totul c?tre nivele mai înalte de organizare. Particulele evolueaz? în elemente, elementele în substan?e chimice complexe, substan?ele chimice complexe în sisteme vii simple, formele simple de via?? în via?? complex? ?i via?a animal? complex? în Om. În rezumat evolu?ia este: 1) naturalist?; 2) de sine st?t?toare; 3) lipsit? de scop; 4) direc?ional?; 5) ireversibil?; 6) universal?; ?i 7) continu?. B.Modelul crea?ionist Diametral opus modelului evolu?ionist, modelul crea?ionist implic? un proces de crea?ie special? care este: 1) supranatural?; 2) direc?ionat? din exterior; 3) teleologic? (cu scopuri precise); ?i 4) încheiat?. Ca ?i evolu?ia, crea?ionismul se aplic? universal. ?i el este ireversibil din punct de vedere direc?ional, dardirec?ia lui este în jos, catre nivele de complexitate inferioare, nu în sus, c?tre nivele mai înalte. Crea?ia originar? a fost perfect? când a fost încheiat? ?i de atunci încoace ea se afl? într-un proces de deteriorare. Modelul crea?ionist postuleaz? astfel o perioad? de crea?ie special? la început,în timpul c?reia toate legile ?i categoriile fundamentale ale naturii, inclusiv speciile majore aleplantelor ?i ale animalelor, ?i omul, au fost aduse în fiin?? prin procese speciale creatoare ?i de integrare care nu mai opereaz? ?i acum. Odat? crea?ia terminat?, aceste procese de crea?ie au fost înlocuite de procese de conservare, care au fost concepute de Creator pentru a între?ine ?i men?ine sistemele de baz? pe care le-a creat El. Ca un adaos la conceptul primar al unei crea?ii complete urmat? de conservare, modelul crea?ionist presupune un principiu fundamental al dezintegr?rii care opereaz? acum (deoarece orice schimbare semnificativ? într-o crea?ie primar? perfect? trebuie s? fie în direc?ia imperfec?iunii). Evolu?ia ca religie Întrucât evolu?ia nu a fost demonstrat? ?tiin?ific ?i fapt ea nici nu poate fi testat? într-o perioad? scurt? de timp eatrebuie acceptat? dândui-se crezare. Chiar ?i a?a numita microevolu?ie, sau varia?ie, despre care se presupune c? poate fi testat?, nu a reu?it s? fac? dovada unei ''mi?c?ri de la simplu la complex'' ?i ca atare a c?zut la acest test. Mecanismul evolu?iei, dac? exist? un astfel de mecanism, continu? s? fie ''misterul central''. Mul?i evolu?ioni?ti au f?cut mare g?l?gie sus?inând c? crea?ionismul este din fa?? religios, deoarece el este principiul de baz? al ''fundamentalismului'' biblic. Desigur, este adev?rat c? religiile care au la baz? Biblia (indiferent c? este vorba despre protestantism, catolicism, iudaism, sau islam), sunt religii monoteiste, ca ?i atere sunt inerent crea?ioniste. Dar tot atât de adev?rat este c? religiile care au la baz? principii politeiste, panteiste, umaniste sau ateiste, trebuie s? aib? la baz? o oarecare form? a concep?iei evolu?ioniste. A?a dar, nu numai ateii ?i umani?tii cred în evolu?ie, ci ?i budi?tii, confunciani?tii, taoi?tii, hindu?ii, animi?tii, s? nu mai vorbim despre marxi?ti ?i nazi?ti, sau chiar de ''adep?ii liberali'' ai credin?elor monoteiste. Cu toate c? atât crea?ia ?i evolu?ia au implica?ii religioase, morale ?i sociale importante, fiecare din ele poate fi folosit? s? coreleze ?i s? prezic? date ?tiin?ifice.Ca rezultat, ast?zi sunt mii de oameni de ?tiin?? califica?i ?i de reputa?ie care au devenit crea?ioni?ti în ciuda faptului c? au fost îndoctrina?i cu evolu?ionismul în ?coli ?i a faptului c? ?i în prezent, în cercuri intelectuale organizate sunt confrunta?i cu aceea?i teorie. Într-un sens foarte real, crea?ionismul este mai ?tiin?ific decât evolu?ionismul, care este mult mai religios decât crea?ionismul. Avntajele pedagogice ale modelului crea?ionist Dintr-o expunere s?n?toas? a modelului crea?ionist în paralel cu modelul evolu?ionist, se vor ob?ine mari beneficii atât pentru profesori cât ?ipentru elevi ?i studen?i. Este straniu ?i sup?r?tor faptul c? mul?i savan?i ?i profesori opun rezisten?? fa?? de o propunere atât de rezonabil? ?i de salutar?. Unele dintre aceste beneficii sunt enumerate mai jos: 1.Atunci când elevul sau studentul este pus s? compare aceste dou? modele, este stimulat? gândirea lui personal?. 2.Crea?ionismul este în acord cu gândurile fire?ti ?i cu experien?a zilnic? a copilului, ?i astfelde un ajutor pentru s?n?tatea lui mintal?. El ?tie, ca parte a propriei lui experien?e cu realitatea, ca o cas? implic? un constructor ?i un ceas, un ceasornicar.Când el studiaz? natura mult mai complex? a trupului uman, sau ecologia unei p?duri este extrem de natural pentru el s? i se spun? s? conceap? aceste sisteme ca fiind ni?te produse întâmpl?toarte ale unor procese ira?ionale. 3.Cea mai mare bucuriei a descoperirii ?tiin?ifice este s? g?se?ti dovezi de frumuse?e ?i de plan în procesele ?i structurile naturii,în special când, a?a cum au marturisit mari savan?i ca Newton ?i Kepler, omul simte c? el doar ''gânde?te doar gândurile lui Dumnezeu dup? EL.'' La fiecare punct se va ar?ta c? modelul crea?ionist este superior modelului evolu?ionist.Nu crea?ioni?tii sunt cei care sunt nevoi?i s? dentureze adev?rurile ?tiin?ei ca s? se potriveasc? modelului crea?ionist. Dimpotriv?, evolu?ioni?tii sunt cei care, în încercarea lor de justifica de ce cred în evolu?ie, modific? în permanen?? ?i extind conceptul de baz? al evolu?iei cu scopul de a explica toate contradic?iile ?i erorile ?tiin?ifice pe care le comport? aceast? concep?ie. Not?: 1. Rene Dubos, ''Humanistic Biology'' (''Biologie umanist?''), în Americn Scientist, 53,(mrtie 1965), p.6 Haos sau cosmos? Originea materiei, a energiei ?i a legilor naturii Cele dou? modele ale originiilor pot fi comparate întâi de toate luând în considerare explica?iile pe care le dau ele naturii fundamentale a universului ?i originii acestuia. Materiile care se ocup? cu aceste probleme sunt cosmologia, ?i respectiv cosmogonia. Evolu?ionismul ?i Crea?ionismul includ concep?ii despre lume complete ?i acesta este locul logic de unde trebuie plecat in a compara cele dou? concepte. Modelul evolu?ionist presupune c? universul poate fi completamente explicat, în func?ie de legile naturale ?i de procesele naturale, ca un sistem de sine st?t?tor, care nu are nevoie de nici o interven?ie extern? supranatural?. Chiar înse?i legile, a?adar, trebuie s? fie dezvoltat cumva pe aceea?i baz? naturalist?. Tot astfel, energia ?i materia trebuie s? fi evoluat în natur? ?i structura dintr-o stare primar? haotic? sau întâmpl?toare,pân? la actuala ei structur? foarte complex?. Dimpotriv?, modelul crea?ionist presupune c? universul a fost pur ?i simplu chemat la existen?? de omnipoten?a Creatorului, în conformitate cu omniscien?a Lui.Nu numai materia ?i energia cosmosului, ci ?i legile care guverneaz? comportamentul lor au fost create special ex nihilo, sau poate mai bine,ex Deo. Ra?ionalismul g?se?te conceptul crea?iei speciale insuportabil de naiv, chiar ''incredibil'', dac? cineva neag? categoric existen?a unui Dumnezeu omnipotent. O atitudine mai ?tiin?ific? este aceea de a face preziceri comparative pe baza celor dou? modele, pentru a testa capacitatea lor relativ? de a corela acest domeniu al legilor de baz? ale naturii. Evident c? modelul evolu?ionist va prezice c? materia,energia ?i legile sunt înc? în proces de evoluare devreme ce ele au evoluat în trecut ?i nu exist? nici un agent extern care s? opreasc? aceast? evolu?ie. Crea?ioni?tii vor prezice c? legile de baz?, precum ?i natura fundamental? a materiei ?i a energiei,nu se mai schimb? acum deloc. Ele au fost toate create completamente, adic? au fost terminate în trecut ?i sunt conservate în prezent. Cosmologii ?i cosmogoni?tii din ?coala evolu?ionist? recunosc aceasta ca o problem? legitim?: ''Concep?ia naiv? spune c? Universul a ap?rut dintr-o dat? ?i c? el a g?sit un sistem complet de legi care a?teptau s? fie ascultate...În realitate este mai natural s? presupui c? Universul fizic ?i legile fizice sunt interdependente. Aceasta ne face s? ne a?tept?m ca, în cazul în care Universul se schimb?, într-o mare m?sur?, atunci s? fie posibil ca ?i legile sale s? se schimbe într-un mod care nu poate fi prev?zut...''? Realitatea este c? toate observa?iile f?cute pân? la data actual? confirm? prezicerile directe ale modelului crea?ionist, anume, c? legile de baz? ale naturii sunt constante ?i c? structura fundamental? a materiei ?i a energiei este de asemenea o constant?. Nu exist? pân? acum nici cea mai mic? indica?ie rezultat? din observa?ia ?tiin?ific? precum c? aceste entit??i ar evolua într-un fel. Cu alte cuvinte, legea gravita?iei, legile termodinamicii, legile mi?c?rii ?i toate celelalte legi cu adev?rat fundamentale par s? fi func?ionat întotdeauna exact în felul cum func?ioneaz? acum, contrar prezicerilor modelului evolu?ionist fundamental. Exist? ?i alte principii ale conserv?rii în fizic? (de ex. conservarea impulsului, a sarcinii electrice, etc.). Pare s? fie sigur, în m?sura în care ?tiin?a poate s? fie sigur? c? legile de baz? ale naturii nu sunt într-un propces de continu? evolu?ie, ci mai degrab? de conservare ?i stabilitate, exact a?a cum a prezis modelul crea?ionist! Originea sistemului solar Manualele ?colare acord? de obicei mult spa?iu specula?iilor cu privire la originea p?mântului ?i a sistemului solar. Cu toate acestea, rareori sunt ele cinstite cu tinerii cititori, astfel încât s? recunoasc? c? nici una dintre ideile speculative nu este bazat? pe vreo dovad? ?tiin?ific?! Dup? cum ?tim sistemul solar este totul unic în univers. Exist? un num?r aproape incalculabil de stele, dar asta nu înseamn? c? vreuna dintre ele trebuie s? aib? neap?rat planete. Astronomii evolu?ioni?ti presupun c? multe dintre ele au planete, dar singura ra?iune pe baza c?reia gândesc astfel este ceea ce s-ar putea numi statistica evolu?ionist?. Adic?,dup? ra?ionamentul lor, dac? soarele nostru a format prin evolu?ie, un sistem planetar prin procese naturale, atunci cu siguran?? acelea?i procese trebuie s? fi format prin evolu?ie sistemele planetare similare cel pu?in în jurul unui anumit numar de alte stele. Cu toate c? multe programe spa?iale au adus multe date pre?ioase în multe privin?e, totu?i probele ce le-au oferit nu au putut servi speran?a evolu?ioni?tilor cum c? via?a a evoluat pe alte planete ca ?i pe p?mânt. Crea?ioni?tii, îns?, au prezis lucrul acesta tot timpul, pe baza modelului crea?ionist. Iat? de exemplu câteva preziceri clare ale modelului crea?ionist: De vreme ce p?mântul, luna ?i planetele au fost create fiecare pentru un scop specific, fiecare va avea o structur? specific?. Ele nu vor fi în esen?? de aceea?i structur? ?i compozi?ie, cum ar fi cazul dac? toate ar fi evoluat dintr-o surs? comun?. Constat?m c? numai p?mântul are o hidrosfer? ?i o atmosfer? capabile s? între?in? via?a a?a cum o cunoa?tem noi. Nici o dovad? de via?? trecut? sau prezent? nu va fi g?sit? nic?ieri în sistemul nostru solar în afar? de p?mânt, ci vor fi g?site dovezi de dec?dere ?i catastrofism pe alte planete. Tot astfel fotografiile suprafe?ei lunii, cât ?i acele ale planetei Marte arat? clar semne chiar de natur? catastrofic?, ce demonstreaz? c? acestea s-au deteriorat în trecut de la forma lor ini?ial?, oricare ar fi fost aceasta. Niciunde în sistemul nostru solar nu se g?se?te nici o dovad? de vreun proces de construire, fie al corpurilor planetare însele, fie al complexit??ii sistemelor chimice ?i fizice care se gasesc pe ele. ''Spre surprinderea savan?ilor,stuctura chimic? a rocilor de pe lun? este distinct diferit? de cea a rocilor de pe p?mânt. Aceast? diferen?? arat? c? luna s-a format în condi?ii diferite...deci înseamn? c? orice teorie despre originea planetelor trebuie s? explice acum crearea p?mântului ?i a lunii pe c?i diferite.''? Aceasta este o descoperire ?tiin?ific? extrem de important? ?i va trebui subliniat? cu t?rie. Luna ?i p?mântul au o structur? diferit? una de cealalt? ?i deci au origini diferite! Scopul cre?rii P?mântul cu hidrosfera sa unic?, cu atmosfera sa unic? ?i cu litosfera sa unic? este -dup? toate datele pe care le de?inem pân? ast?zi- singurul corp în Univrs capabil s? sus?in? forme superioare de via?? a?a cum este omul. Aceasta, desigur, este a?a cum se prezice din modelul crea?ionist. P?mântul a fost creat în mod specific pentru a servi drept cas? omului. Modelul evolu?ionist al istoriei p?mântului trebuie s? presupun? o structur? schimb?toare de-a lungul erelor cu tr?s?turile fizice evoluând treptat pentru a permite mai târziu evolu?ia vie?ii. Nu exist? îns? dovezi pentru a?a ceva. A?a cum se va ar?ta mai târziu, roci de toate tipurile se pot g?si în toate ''erele'' ?i astfel nu exist? nici o dovad? c? procesele de formare a rocilor p?mântului s-au schimbat de-a lungul vremii. Fie c? lu?m în considerare originea materiei, fie pe cea a legilor naturii, a stelelor ?i galaxiilor, a sistemului solar, sau a p?mântului, am v?zu deci c? modelul crea?ionist coreleaz? toate faptele reale ale observa?iei mult mai realist decât o face modelul evolu?ionist. Nu exist? ra?iune ?tiin?ific? pentru a respinge conceptul c? întregul cosmos, cu toat? infinita sa varietate de sisteme, de la atomi la galaxii, a fost adus la existen?? în acela?i timp prin crea?ie special?. Obiec?iile la modelul crea?ionist nu sunt obiec?ii ?tiin?ifice, ci obiec?ii filozofice. Dac? crea?ionismul arat?, de exemplu, c? nu exist? dovezi c? diferitele tipuri de stele evolueaz? una dintr-alta, evolu?ionismul r?spunde prin a zice c? nu exist? nici o dovad? c? ar exista un scop în crearea acestei largi variet??i de tipuri de stele. Întreb?rile privind scopul nu sunt întreb?ri ?tiin?ifice, cel pu?in în sensul uzual al cuvântului ''?tiin??''. Întrebarea ?tiin?ific? esen?ial? referitor la origini este pur ?i simplu care model - evolu?ionist sau crea?ionist- ofer? vehicolul cel mai eficace pentru corelarea ?i prezicerea faptelor ?tiin?ifice ale observa?iei. Totu?i, având în vedere imposibilitatea de a ob?ine vreodat? dovada ?tiin?ific? real? fie pentru evolu?ie fie pentru crea?ie ?i având în vedere necesitatea de a face o alegere final? între cele dou? modele pe baza unei preferin?e filozofice sau religioase, pe baza credin?ei, dac? vre?i- nu este posibil s? evit?m cu totul problema scopului. Modelul crea?ionist include în mod cu totul explicit, conceptul de scop. Creatorul avea un scop, nu era capricios sau indiferent, atunci când a planificat ?i apoi a creat universul, cu particulele ?i moleculele sale, cu legile ?i principiile sale, cu stelele ?i cu galaxiile sale, cu plantele ?i animalele sale ?i în cele din urm? cu locuitorii s?i, oamenii. Explica?ia evolu?ionist? va trebui s? fie în func?ie de procesele varia?ionale întâmpl?toare care produc un lan? evolutiv natural pe toat? linia, de la particule la oameni. Explica?ia crea?ionist? va fi în func?ie de o planificare ini?ial? de c?tre un Creator ?i apoi de realizarea de c?tre El a acelui plan prin creare special? a tuturor entit??ilor de baz? ale cosmosului; fiecare cu astfel de structuri ?i cu astfel de comportament încât s? poat? împlini în modul cel mai eficace scopul pentru care a fost creat. Crea?ionistul observ? de asemenea ?i dovada dec?derii ?i a catastrofei în Univers, privindu-le ca pe ni?te intru?i ?i tulbur?tori temporari ai ordinii perfecte create la origine ?i la care sunt sorti?i în cele din urm? s? fie îndep?rta?i pentru totdeauna din crea?ie dup? ce li s-a permis s?-?i relizeze tocmai scopul lor. Conflictul de neînl?turat dintre crea?ionism ?i evolu?ionism are aspecte finalmente teologice. Oricât de obiectiv ne-am str?dui s? compar?m datele faptice ale biologiei sau geologiei în func?ie de cele dou? modele ?tiin?ifice, ne trezim în cele din urm? confrunta?i cu o alegere ne?tiin?ific?, adic?, aceea de a explica lucrurile în termenii unei descinderi evolu?ioniste sau pe baza unui scop creativ. De exemplu, oare atât pe?tele cât ?i omul au ochi datorit? faptului c? omul a evoluat din pe?te sau deoarece atât pe?tele cât ?i omul trebuiau s? vad? pentruca astfel s? poat? împlini scopul pentru care au fost crea?i? Faptul c? mul?i savan?i evolu?ioni?ti caut? con?tient s? ''evite teologia'', atunci când prezint? problema originilor nu este o dovad? c? explica?iile teologice nu sunt valabile. Dac? într-adev?r modelul crea?ionist ofer? un cadru mai satisf?c?tor de corelare ?i prezicere a datelor ?tiin?ifice, atunci problema scopului este cu totul relevant?. În loc s? caute s? n?scoceasc? explica?ii în func?ie de unii str?mo?i evolu?ioni?ti ipotetici, crea?ionistul caut? s? stabileasc? scopurile, sau, a?a cum au formulat-o Newton, Kepler, ?i mul?i al?i savan?i din trecut, ''s? gândeasc? gândurile lui Dumnezeu, dup? El''. Admitem c? e dificil, în stadiul actual al cercet?rilor s? în?elegem scopul Creatorului în a face pulsari, sau nebuloase spirale, sau dinosauri sau plo?ni?e. Dar mai putem face ''presupuneri rezonabile'', ?i astfel de presupuneri nu sunt mai pu?in ?tiin?ifice decât presupunerile pe care le fac al?ii depsre imaginara dezvoltare evolutiv? a pulsarilor, a nebuloaselor spirale, a dinosaurilor ?i a plo?ni?elor. Cel pu?in conceptul unui Creator omnipotent care urm?re?te anumite scopuri ne ofer? o cauz? adecvat? care produce aceste efecte ?i toate celelalte efecte pe care le observ?m în Univers, pe când materia haotic? nu ne ofer? o astfel de cauz?. În conceptul crea?ionist, dintre toate fiin?ele omul este f?ptura care se situeaz? pe trepta cea mai înalt? ?i astfel toate celelalte sisteme create trebuie s? fie orientate, într-un mod sau altul, c?tre om, în ce prive?te finalitatea. Chiar ?i evolu?ionistul recunoa?te c? omul este produsul cel mai avansat al procesului cosmic. Evolu?ie din nimic În ultimii ani, cosmologiile evolu?ioniste au evoluat ele însele într-o manier? aproape de necrezut. Practic vorbind, teoria st?rii sta?ionare a fost cu totul abandonat?, chiar ?i de c?tre cel care a formulat-o ?i a propus-o, Sir Fred Hoyle. În plus, Sir Fred ?i mul?i al?ii au respins ?i teoria marii explozii. A?a cum a spus Weisskopf: ''Nici o teorie cu privire la evolu?ia cosmosului nu este pe deplin satisf?c?toare ?i aici se include ?i modelul standard care ne pune în fa?a unor întreb?ri ?i probleme fundamentale''.? Ideea unui Univers oscilant este de asemenea abandonat?:''Deducem acum c?, datorit? entropiei uria?? generat? în Universul nostru care este departe de a oscila un univers închis nu poate trece decât printr-un ciclu de expansiune sau contrac?ie.'' 4 A?adar, num?rul concep?iilor cosmogonice se reduc la în final la urm?toarele: evolu?ie ex nihilo sau crea?ie ex Deo. Înainte alegerea s-a f?cut între: ''Materia etern?'' ?i ''Dumnezeul etern''. Acum se face între '' Nimicul omnipotent'' ?i ''Creatorul omnipotent''. Not?:1. W.H.McCrea,''Cosmology after Half a Century'',(''Cosmologie dup? o jum?tate de secol''),în Science, 160,(iunie 2,1968), p.1297 2. Jerry E.Bishop, ''New Theories of Creation'',(''Noi teorii cu privire la crea?ie''), în Science Digest, 72,(octombrie 1972), p.42 3.Victor P.Weisskopf, ''The Origin of the Universe'', (''Originea Universului''), în American Scientist, 71, (sept/oct 1983), p.474 4.S.A. Bludman, ''Thermodinamics and the End of the Closed Universe'', (''Termodinamica ?i sfâr?itul unui Univers închis''), în Nature, 308(martie 22, 1984), p.322 Accident sau plan? Complexitatea organismelor vii Modelul evolu?ionist atribuie toate sistemele ?i structurile universului opera?iei proceselor naturale care ac?ioneaz? sub impulsul unor propriet??i înn?scute ale materiei ?i ale legilor naturii. El presupune c? nici un agent extern supranatural nu planific? ?i nu dirijeaz? aceste procese; Universul este de sine st?t?tor ?i el evolueaz? de la sine prin ac?iunile întâmpl?toare ale componen?ilor lui. Pe de alt? parte, modelul crea?ionist atribuie sistemele ?i structurile cosmosului unei cre?ri dup? un plan ?i cu un anumit scop a tuturor lucrurilor la început de c?tre un Creator omniscient. Crea?ionistul sus?ine c? gradul de complexitate ?i de ordine pe care ?tiin?a a descoperit-o în Univers n-ar fi putut fi generat? niciodat? din întâmplare sau prin accident. De fapt aceast? problem? poate fi abordat? cantitativ, utilizând principii simple de probabilitate matematic?. Problema este pur ?i simplu dac? un sistem complex, în care multe componente func?ioneaz? unite împreun?, ?i în care fiecare component? este unic necesar? func?ion?rii eficiente a întregului, ar putea s? se nasc? vreodat? prin procese întâmpl?toare. Întrebarea este deosebit de acut? când avem de a face cu sisteme vii. Cu toate c? leg?turile anorganice sunt uneori foarte complexe, organismele vii sunt extrem de complexe. Cu toate acestea modelul evolu?ionist presupune c? toate aceste sisteme s-au format la întâmplare ?i pe cale natural?. Similarit??i ?i diferen?e În cadrul materiei organice exist? multe similarit??i între diferite soiuri de plante ?i animale, pe care evolu?ioni?tii le-au interpretat ca fiind o dovad? a unui str?mo? comun. Crea?ioni?tii interpreteaz? acelea?i similarit??i drept o dovad? a unei planific?ri ?i proiectoare creatoare comune. Evolu?ionismul trebuie s? presupun? c? toate aceste caracteristici s-au dezvoltat prin muta?ii întâmpl?toare ?i prin selec?ii naturale. Crea?ionismul le explic? a fi structuri concepute de Creator pentru scopuri specifice, a?a încât atunci când au fost la mijloc scopuri similare au fost create structuri similare, ins? pe lâng? aceste similarit??i exist? ?i diferen?ele. De exemplu, exist? multe similarit??i între câini ?i pisici, dar între ei exist? ?i multe diferen?e. Modelul crea?ionist spune c? structurile similare din ambele grupe au fost create pentru func?ii similare ?i c? structurile lor diferite au fost create pentru func?iile lor diferite. Modelul evolu?ionist întâmpin? îns? aici o mare problem?. Dac? pisica ?i câinele au evoluat dintr-un str?mo? comun în acela?i mediu prin acela?i proces, cum au ajuns aceste animale s? se deosebeasc? între ele? S-ar p?rea atunci c? ar trebui s? existe mai degrab? o serie integrat? de animale între câini ?i pisici, a?a încât niciodat? s? nu po?i spune unde înceteaz? ''câini'', ?i unde încep ''pisicile''. Teoria evolu?ionist? cere o continuitate a organismelor dar nu exist? nici o dovad? ca ea exist? acum, sau c? a existat vreodat?. Modelul evolu?ionist presupune c? toate organismele au ap?rut dintr-un str?mo? comun. De vreme de ele tr?iesc într-o continuitate de medii în aceea?i lume ?i s-au dezvoltat prin acelea?i procese naturale, prezicerea primar? din modelul evolu?ionist trebuie s? fie a unui continuum de organisme, iar nu specii distincte separate prin goluri. Pentru a explica golurile, trebuie introduse în model numeroase presupuneri secundare- ''turnurile de ipoteze bazate pe ipoteze'' , dup? expresia Dr.W. R. Thompson (fost director al Institutului Commonwealth-ului pentru Control Biologic de la Otawa, Canada, în comentariile f?cute asupra edi?iei centenarei a ''Originei Speciilor'' de Charles Darwin). Înc? o dat?, modelul crea?ionist nu este pus în situa?ia s? explice datele prin introducerea unor astfel de presupuneri secundare. Adic?, el prezice datele, o mul?ime de specii distincte de organisme, separate prin goluri, având atît similarit??i cât ?i diferen?e. Având în vedere aceste fapte, este straniu c? evolu?ioni?tii pun constant un accent a?a de mare pe similarit??i ca dovad? a evolu?iei. În fiecare caz similarit??ile sunt mai bine explicate prin crea?ie ?i diferen?ele sunt prezise de modelul crea?ionist. |
Alte referate din materia: Biologie
| Nr. | Nume referat | Hits |
| 1 | Feriga | 1814 |
| 2 | Affenpinscher-ul | 1129 |
| 3 | Anaconda | 2070 |
| 4 | Aripi | 1123 |
| 5 | Bauceron-ul | 1170 |
| 6 | Bobtail sau Old English Sheepdog | 1107 |
| 7 | Celulaprocariota | 1222 |
| 8 | Ciobanescul Belgian sau Groenendael | 1135 |
| 9 | Fetele aflate la pubertate | 1225 |
| 10 | Salvati planeta | 2833 |
| 11 | Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator | 1256 |
| 12 | Ursul Carpatin | 1567 |
| 13 | Totul sau aproape totul despre dinozauri | 1712 |
| 14 | Tropisme, nutatiile si nastiile la plante | 1674 |
| 15 | Tulburarile somnului | 1642 |
| 16 | Tumorile | 1462 |
| 17 | Ulcerul gastroduodenal | 1499 |
| 18 | Ultimii dinozauri | 1424 |
| 19 | Urechea | 2555 |
| 20 | Ursul Koala | 2193 |
| 21 | VULTURI | 1522 |
| 22 | Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor | 1464 |
| 23 | Vederea Stereoscopica | 1319 |
| 24 | Veghea, somnul si activitatea cerebrala | 1542 |
| 25 | Vertebrate acvatice | 1752 |
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!
Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?referat !
Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!
Cere un referat!
