|
Folosirea unor termeni de <> sau <> ascunde de multe ori prezen?a unui organism modificat genetic. Ignorarea unei etichet?ri corecte, care s? includ?, acolo unde este cazul, men?iunea de <> poate atrage dup? sine pierderea încrederii consumatorilor în întreg sistemul de etichetare, în baza c?ruia americanii î?i stabilesc dieta zilnic?.
Spre deosebite de Uniunea European?, în SUA etichetarea alimentelor modificate genetic nu este, în prezent, obligatorie.
Japonia inten?ioneaz? ca în cel mai scurt timp s? impun? etichetarea obligatorie a culturilor modificate genetic, atr?gând astfel protestele celor din industria cerealier? american? care export? masiv în Japonia.
Ce sunt organismele modificate genetic?
Recent au fost create plante transgenice cu importan?? major? în alimenta?ie, cum sunt porumbul ?i cartofii rezisten?i la insecte, fasolea, soia tolerant? la glifosfat, tomatele cu coacere întârziat? ?i con?inut ridicate de substan?? solid? etc, precum ?i animale transgenice, ob?inute cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetic?.
Toate aceste fiin?e vii nou create de om nu exist? în natur?, iar impactul lor asupra mediului, ecosistemului ?i, implicit, asupra fiin?ei umane nu este pe de-a-ntregul cunoscut.
Din dorin?a de a asigura hrana zilnic? milioanelor de locuitori ai planetei, nu trebuie s? neglij?m îns? aspectul esen?ial al securit??ii alimentare !
Este adev?rat c? toate alimentele au suferit modific?ri, într-o oarecare m?sur?.
Dar ingineria genetic? difer? de metodele tradi?ionale prin faptul c? genele sunt transferate între specii diferite, ?i nu în cadrul aceleia?i specii.
În natur?, o astfel de încruci?are nu este posibil?. În ce m?sur? este afectat echilibrul natural ?i care sunt consecin?ele? Acestea sunt întreb?ri la care oamenii de ?tiin?? nu au r?spunsuri certe.
Alimentele modificate genetic ar putea reprezenta un risc pentru sistemul imunitar uman, declar? Stanley Ewan, patologist la Aberdeen University Medical School din Anglia.
În urma experien?elor f?cute pe ?obolani, ace?tia au prezentat importante modific?ri cerebrale în urma hr?nirii lor cu cartofi modifica?i genetic.
Patrick Holden, director al Soil Association din Anglia, (organiza?ie fondat? în 1946 pentru a promova agricultura organic?) consider? c?:
a) poluarea culturilor <> cu semin?e modificate genetic reprezint? deja o poten?ial? problem?, punând în pericol biodiversitatea planetei.
b) nu exist? nici o dovad? c? alimentele modificate genetic ar putea fi cheia c?tre rezolvarea problemei <> a planetei.
Cert este c? beneficiarii majori ai acestor organisme modificate genetic sunt îns??i companiile multi-na?ionale care le produc ?i le comercializeaz?.
Este evident, etichetarea alimentelor modificate genetic trebuie s? devin? obligatorie. Consumatorul are dreptul de a cunoa?te ce con?ine un aliment ?i de a alege ce m?nânc?, în cuno?tin?? de cauz?.
Din fericire inca la noi in tara aceste experimentari sunt ,cel mult, in scutece .Veti g?si,desigur, un pesticid, dou?, dar nu un cartof cu gen? de gândac ...
Frankenstein cre?te în gr?din?
Dintr-o eprubet? s-a n?scut o oaie. Lanuri de tutun lumineaz? noaptea. Cereale r?spândesc sperma vegetal? a pustiului. Altele rezist? la pesticide, polenul lor e integrat de buruieni care ?i ele devin imune ?i invadeaz? totul. Savan?ii se chinuie s? produc? bumbac auriu ?i ro?ii albastre, nuci cu mireasm? de iasomie ?i vin verde cum numai la Cotnari se mai vedea pe vremea lui Dimitrie Cantemir. Al?ii sus?in c? ?i în neolitic se cultiva porumb transgenic, dovad? anumite modific?ri din ADN-ul plantei. Biotehnologia e pe punctul de a declan?a un mare r?zboi comercial transatlantic.
Detonatorul sterilit??ii
În edi?ia sa din 19-25 august 1999, Le Nouvel Observateur insereaz? un titlu de senza?ie: “Bomba cu neutroni a agronomiei – Terminator în culturile de bumbac”. Urmeaz? explica?iile: se introduce în cromozomul plantelor modificate genetic un virus care, în faza final? de matura?ie, declan?eaz? secre?ia unei toxine, zice-se, inofensiv? pentru consumator ceea ce r?mâne îns? de v?zut. Oricum ea asigur? sterilitatea plantei pentru urm?toarea genera?ie. În felul acesta cre?te pre?ul semin?elor fertile pentru o singur? îns?mân?are. Agricultorii, mai cu seam? cei din ??rile mai pu?in dezvoltate care obi?nuiesc s? p?streze o parte din recolt? pentru reîns?mân??ri, vor fi nevoi?i s?-?i cumpere an de an materialul s?ditor. Nu este vorba de vreo fantezie a unui Faust tenebros, ci de o inven?ie din cadrul programului Technology Protection System realizat de Delta & Pine Land Co. ?i recunoscut? la 4 martie 1998 prin brevetul nr. 5723765 depus de mica firm? din Mississippi împreun? cu Ministerul Agriculturii Statelor Unite. La dou? luni dup? depunerea brevetului, Delta & Pine Land Co. a fost cump?rat?, pentru dou? miliarde de dolari, de gigantul Monsanto, lider mondial în produc?ia de organisme modificate genetic (OMG). S-a r?spândit îndat? în întreaga lume teama violent? c? Monsanto, p?strând pentru sine secretul noii inven?ii, va introduce în circula?ie plante con?inând virusul sterilit??ii. Adversarii ingineriei genetice nu sunt pu?ini în Statele Unite, iar în restul lumii, ei formeaz? majoritatea publicului, drept care, cei mai militan?i dintre ei au botezat îndat? gena stearp? cu numele escatologic de Terminator. Mii de indexuri acuzatoare se îndreapt? spre Monsanto ?i interesele sale monopoliste. Margaret Mellon, unive rsitar? american?, membr? în Union of Concerned Scientists, rezum? astfel noua sfidare: “Aceast? tehnologie agronomic? nu spore?te randamentul ?i nu amelioreaz? valoarea nutritiv? a alimentelor. Nu are decât un singur scop: sterilizarea plantelor. Ea produce semin?ele mor?ii”.
Terminator este, f?r? îndoial?, o capcan? genetic?, embrionul viitoarelor r?zboaie bioeconomice. Fabien Gruhier, semnatarul articolului din Le Nouvel Observateur, imagineaz? un scenariu: “Organismelor vii le-ar putea fi insinuate virusuri producând boli care s? nu apar? decât dup? mai mul?i ani ?i care s? nu poat? fi tratate decât cu anumite mijloace procurate din surse bine determinate dinainte. Acelea?i virusuri ?i maladii ar putea fi activate la comand? pentru a pedepsi state incorecte sub aspect politic în ochii Unchiului Sam!”
Boli transmise prin alimentele transgenice
În întreg Regatul Unit, o avalan?? de atacuri virulente s-a ab?tut asupra produc?torilor de organisme modificate genetic. Nu a fost doar o prelungire a scandalului maladiei vacii nebune, ci o izbucnire pe scar? larg? în mass-media a Afacerii Pusztay. Arpad Pusztay, cet??ean britanic de origine maghiar?, azi 72 ani, cercet?tor la Rowett Research Institute din Abardeen, Sco?ia, a afirmat la televiziune în 1998, c? ?obolanii hr?ni?i cu alimente transgenice prezentau tulbur?ri imunitare alarmante. Ca urmare, o anchet? a fost deschis? asupra metodelor sale de cercetare.
Pusztay s-a pensionat, afacerea a p?rut clasat? pân? când, la începutul lui februarie anul urm?tor, un grup de oameni de ?tiin??, dintre care îns? niciunul nu e specialist în inginerie genetic?, a semnat o peti?ie acuzându-l pe patronul lui Pusztay de atitudine discriminativ?. Pusztay lucra cu lectinele, o familie de proteine insecticide ce se g?sesc în anumite soiuri de fasole. A îmbog??it cu lectine un lot de cartofi, iar altul l-a modificat genetic ca s? poat? produce aceste proteine. A hr?nit ?obolanii cu tuberculii modifica?i genetic ?i a observat o atrofiere a ficatului roz?toarelor ?i, implicit, apari?ia unor deficien?e imunitare. Institutul sco?ian a cerut o anchet? independent? care a negat concluziile lui Pusztay, dar profesorul Stanley Ewen de la Universitatea din Abardeen a întreprins noi investiga?ii care au confirmat ipoteza cercet?torului de origine ungar?. Numai c? nici studiile lui Pusztay, nici cele ale lui Ewen nu au fost publicate ?i nici supuse expertizei unei ter?e p?r?i, drept care, declar? Ray Baker, responsabil al Consiliului Cercet?rilor în Biotehnologie ?i în Biologie: “noi nu putem s? le evalu?m pentru c? nu avem acces la date”.
Opinia public? îns? s-a ar?tat surd? la sfaturile oamenilor de ?tiin??. Toat? lumea e convins? c? alimentele transgenice sunt primejdioase, chiar dac? ele nu au fost testate pe om. Pe de alt? parte, gaz pese foc au aruncat concluziile lui Robert Havenaar ?i ale colegilor s?i de la Institutul de Nutri?ie din Zeist, Olanda, care afirm?: “Genele rezistente la antibiotice pot trece din alimentele transgenice în bacteriile din aparatul nostru digestiv, transformându-le în bacterii înc? necunoscute care pot s? provoace organismului uman un r?u inimaginabil”. Pân? acum, se credea c? genele modificate din alimentele îngurgitate de om sunt îndat? distruse de enzimele din stomac.Se pare ca nu este asa .
Între timp, Pusztay a fost integral reabilitat. Publicul britanic vede în fiecare legum? modificat? genetic câte un mic Frankenstein vegetal. E curent? de asemenea angoasa la adresa re?elelor de magazine alimentare ca nu cumva s? vând?, printre celelalte, produse f?r? eticheta modificat genetic. Cu alte cuvinte, lumea pe acolo se confrunt? cu o meteahn? veche pe alte meleaguri: ce e pe etichet? s? fie ?i în borcan. “Pruden?a e necesar?, afirm? Vivyan Howard, toxicopatolog la Universitatea din Liverpool, deoarece e extrem de dificil de verificat dac? omul este sau nu victim? a efectelor nefaste ale alimentelor transgenice. Primele semne nu ar ap?rea probabil decât dup? 20-30 de ani când ar putea fi afectate popula?ii întregi ?i nici o compara?ie nu ar mai fi cu putin??”.
În 1996, erau cultivate în lume cu plante transgenice 1,7 milioane ha. În 1997, 11 milioane, iar în 1998, 27,8 milioane hectare. În Statele Unite, OMG-urile ocup? zeci de milioane de hectare, iar în 1999, mai mult de 50% din recolta de soia a fost transgenic?. Alte plante vizate sunt porumbul, bumbacul, rapi?a. În aceast? ?ar?, se crede c? prin 2010, întreaga recolt? din toate speciile va avea paternitate biotehnologic?. Delega?ii din 170 de ??ri întruni?i la Cartagena de Indias, în Columbia, între 14-27 februarie 1999 au e?uat în a stabili regulile comer?ului cu produse modificate genetic. E?ecul e imputat de mul?i Statelor Unite care favorizeaz? rezolvarea disputelor prin Organiza?ia Mondial? a Comer?ului. Protocolul “riscului biotehnologic” asupra c?ruia participan?ii nu au izbutit s? se pun? de acord, prevedea punerea în practic? a unui principiu interna?ional de precau?ie în chestiunea organismelor modificate genetic.
Transferul de gene în celulele vegetale ?i animale.
Tehnicile de recombinare genetic? permit transferul genelor importante în celulele de plante ?i animale, iar în rezultat se ob?in plante ?i animale transgenice. Pentru transferul de gene la plante sunt utilizate bacteriile Agrobacterium tumerfaciens (descoperite în 1907 de E.Smith ?i C.Townsend), care provoac? formarea unor tumori cancerogene (crown gall) pe tulpinile unor plante (la speciile din 93 de familii de dicotiledonate).
Plasmidul Ti (tumor inducing) descoperit la A.tumefaciens cauzeaz? tumori la plante prin transferul unui segment de ADN (ADN-T) din plasmid în celulele vegetale.
Strategia pentru transferul genelor cu ajutorul plasmidului Ti în celula vegetal? include:
introducerea segmentului de ADN-T într-un plasmid de E. coli;
introducerea în plasmidul format a genei necesare ?i a genei marker (gena pentru rezisten?? la canamicin?);
introducerea plasmidului recombinat în Agrobacterium tumerfaciens;
infec?ia cu A.tumerfaciens a plantelor respective;
selectarea plantelor transformate.
Pentru realizarea transferului de gene în celula vegetal? este utilizat? metoda culturilor de celule ?i ?esuturi în vitro.
Firma american? “Monsanto” comercializeaz? deja plante transgenice (transformate) de cartof, rezistente la gândacul de Colorado.
|
