Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Ordinul Cetacee



Ordinul Cetacee

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 126 ori.


Cauta referat dupa: ordinul cetacee


Descriere referat:
Ordinul Cetacee (Cetacea) Cetaceele - adic? delfinii, ca?alotul ?i balenele – sunt mamifere mari sau uria?e, permanent acvatice, adaptate la via?a m?rii. Aceast? adaptare este atât de evoluat?, încât întreaga lor structur? a suferit modific?ri adânci ?i forma lor extern? se asem?n? cu pe?tii ?i nu cu celelalte mamifere. Corpul lor este fusiform. Capul, mai mult sau mai pu?in ascu?it, este unit cu trunchiul f?r? gât eviden?iat la exterior, iar coada este l??it? într-o enorm? înot?toare orizontal?, bilobat?. Cele mai multe cetacee au ?i o înot?toare dorsal? triunghiular?, ca cea a rechinilor. Lobii ambelor înot?toare sunt lipsi?i de schelet osos ?i sunt sus?inu?i numai de ?esut conjunctiv ?i gras, precum ?i de mu?chi. Membrele lor anterioare sunt trasformate în lope?i sau vâsle, relativ scurte ?i late. La exterior nu se v?d nici urme de degete, c?ci scheletul acestora este prins într-o mas? musculoas? nedivizat?, acoperit? cu piele. Membrele posterioare lipsesc complet, dar resturi din scheletul lor se mai g?sesc printre mu?chii peretelui corpului. Dimensiunile ?i greutatea corpului cetaceelor variaz? între limite foarte largi. Delfinii au lungimi de 3-8 m, ca?alotul de 15-25 m, iar balenele de 25-33 m. L??imea înot?toarei codale poate ajunge pân? la 2,5 m la delfini ?i pân? la 7,5 m la balene. Greutatea delfinilor mici variaz? între 80 ?i 300 de kg, a celor mari – între 500 ?i 1000 kg, iar a balenelor – între 20.000 ?i 130.000 kg. Densitatea corpului la ca?alot ?i balene este mai mic? decât a apei m?rii, dar la delfini este mai mare. Pielea cetaceelor este gola?? ?i str?lucitoare. Epiderma are o grosime medie de 3 mm, iar panicul adipos hipodermic are o grosime ce variaz? de la 2 cm, cum este la unii delfini, pân? la 16 cm la unele balene. Balenele au pe buze peri senzitivi rari, unii delfini au ?i ei pe b?rbie peri rari, iar al?ii nu au nici urm? de p?r, nici m?car în stadiul embrionar. Oasele cetaceelor au structur? spongioas? ?i sunt impregnate cu gr?sime. Din craniu lipsesc unele oase, iar cele r?mase sunt profund modificate; la fel ?i leg?turile dintre ele. F?lcile sunt alungite, dentarul n-are ramura ascendent?, cutia cranian? este globuloas?. Partea cerebral? a craniului este foarte redus? în raport cu partea visceral?. Vertebrele nu se articuleaz? între ele prin zigapofize, care sunt foarte scurte ci numai prin discurile intervertebrale, ?i coloana vertebral? este foarte elastic?. La multe forme vertebrele cervicale sunt sudate între ele. Coastele sunt foarte curbate. La delfini ?i ca?alot ele se prind în mod diferit pe vertebre, ?i unele ?i pe stern, dar la balene coastele nu se prind pe vertebre, cu excp?ia a dou? perechi. Centura scapular? este format? din omopla?i foarte la?i, iar clavicula lipse?te. Humerusul, radiusul ?i cubitusul sunt scurte. Scheletul celor cinci degete este format dintr-un num?r variabil de falange, de la 0 pân? la 14. Din centura pelvian? nu s-au p?strat decât resturi de oase, ascunse printre mu?chi, f?r? nici o leg?tur? cu coloana vertebral?. Scheletul membrelor posterioare a disp?rut complet, numai la balene se g?sesc urme de femur ?i tibia. Creierul cetaceelor este voluminos, sferic ?i prev?zut cu circumvolu?ii numeroase ?i complicate. Creierul unei balene de 19 m cânt?re?te 6,5 kg. Totu?i este mic în compara?ie cu greutatea corpului. Organul olfactiv este rudimentar ?i centri nervo?i respectivi de asemenea, iar mirosul este slab dezvoltat sau lipse?te. Nasul serve?te numai la respira?ie. Ochii sunt foarte mici în compara?ie cu corpul. Scoica urechilor lipse?te, dar urechea intern? este bine dezvoltat? ?i por?iunile auditive din creier de asemenea. Cetaceele se orienteaz? pe baza vibra?iilor transmise de ap?. Tubul digestiv al cetaceelor a suferit ?i el modific?ri importante fa?? de cel al celorlalte mamifere. Merit? s? fie relevat? m?rimea cavit??ii bucale la balene. Un individ de Balen?-de-Groenlanda, m?surând 20 m lungime, are o cavitate bucal? lung? de 5-6 m ?i lat? de 2,5-3 m, a?a încât în ea încape o barc? de dimensiuni mijlocii, cu echipaj cu tot. Faringele ?i esofagul balenelor este îns? foarte îngust (de 10 cm la o balen? de 20 m), a?a încât ele nu pot înghi?i decât animale mici. În schimb, un delfin mai mare poate înghi?i în întregime un pinguin sau un pui de foc?. Din?i n-au decât delfinii ?i ca?alotul, numi?i din aceast? cauz? odontocete. Balenele, în schimb, sunt lipsite complet de din?i; mugurii dentari ai lor se resorb înc? din timpul vie?ii intrauterine. Odontocetele sunt monofiodonte ?i homodonte, întrucât ele r?mân cu denti?ia de lapte toat? via?a, iar din?ii lor sunt mai mult sau mai pu?in uniformi ?i inap?i pentru a mesteca hrana. La unele odontocete num?rul din?ilor a crescut pân? la 260, la altele, din contr?, s-a redus, iar din?ii r?ma?i pot fi foarte mici sau, din contr?, foarte mari. Balenele, lipsite complet de din?i, au în gur? -2- forma?ii cornoase numite fanoane, crescute pe cerul gurii ?i omoloage, probabil, cu crestele palatine de la celelalte mamifere. Fanoanele sunt ni?te pl?ci cornoase triunghiulare, groase ?i prev?zute pe marginea lor dinspre limb? cu filamente cornoase lungi ?i dese. Ele atârn? de pe cerul gurii ?i sunt a?ezate trasversal pe axa corpului ?i paralel între ele în dou? serii, constituind împreun? cu limba enorm? un dispozitiv de filtrare. La unele balene fanoanele pot avea o lungime de 3 m ?i mai bine, iar num?rul lor este foarte mare. Balaenoptera musculus are mai mult de 400 de fanoane mari ?i, printre ele, mai mult de 1000 de fanoane mici. Cetaceele nu mestec? hrana în gur? ?i, ca o compensa?ie, ele au un stomac complicat, împ?r?it în 3-14 compartimente, dup? specii. Cele mai multe din compartimente au pere?i glandulari. Intestinul este de 5-16 ori mai lung decât corpul. C?ile respiratorii încep cu n?rile deplasate spre centrul capului, între ochi, ?i sunt complet separate de c?ile digestive, astfel încât odontocetele pot mânca sub ap? f?r? ca apa s? le p?trund? în pl?mâni. Coardele vocale lipsesc. Pl?mânii au o structur? particular?, dar volumul lor relativ nu este mai mare decât cel al animalelor terestre. Expira?ia ?i inspira?ia se fac cu ocazia ie?irii la suprafa??. La balene, aerul din pl?mâni, înc?rcat cu vapori de ap?, este aruncat pe n?ri cu presiune ?i zgomot ?i în ?inuturile reci vaporii condensa?i dau aspectul unei fântâni arteziene. Unele balene arunc? vapori de ap? la o în?l?ime de 4-5 m. Inspira?ia înc? se face cu putere ?i este u?urat? de slaba articula?ie a coastelor la coloana vertebral? ?i la stern. În schimb, cetaceele aruncate la ??rm nu-?i pot umfla co?ul pieptului ?i mor neputincioase. Când înoat? lini?tit, cetaceele ies la suprafa?? pentru a respira la intervale de 1-15 min, dar în caz de pericol pot s? stea sub ap? ?i 1-2 ore. Cetaceele au uter bicorn ?i placent? difuz? ?i indecidu?. Ele nasc câte un singur pui foarte bine dezvoltat. El este al?ptat la dou? mamele, a?ezate pe fa?a ventral? a femelei, de o parte ?i de alta a organelor genitale ?i pu?in înaintea orificiului anal. Fiecare mameleon este închis într-o pung? cu deschidere longitudinal?. mamelele sunt prev?zute cu un mu?chi compresor, care împroa?c? laptele în gura puiului cu mare putere. Biologia cetaceelor a fost studiat?, între al?ii, ?i de savantul nostru Emil Racovi??, cu ocazia c?l?toriei sale la Polul Sud. El a constatat c? fiecare specie poate fi recunoscut? ?i numai dup? comportamentul ei particular, dup? mi?c?ri, dup? modul de scufundare, dup? felul în care arunc? aerul din pl?mâni etc. Cetaceele sunt animale sociale, care tr?iesc sau vâneaz? în cete de diferite m?rimi. Cetaceele înoat? mai ales prin mi?c?ri în plan vertical, datorit? b?t?ilor cozii în sus ?i în jos, ?i prin ondula?ii laterale ale corpului, iar cârmuirea o îndeplinesc cu membrele anterioare. Viteza pe care o ating unele balene este de 30-36 km pe or?, dar ea nu poate fi men?inut? decât câteva zeci de minute. În schimb, delfinii urm?resc ore ?i zile întregi nave care înainteaz? cu o vitez? de 27 km pe or?. Delfinii pot s? ?â?neasc? din ap? cu tot corpul ?i s? se scufunde cu mare u?urin??. Pentru a se scufunda la o adâncime mai mare, balenele fac eforturi ce se observ? ?i la suprafa?a apei. În mod normal, balenele se scufund? între 50-200 m, iar ca?alotul poate ?i mai adânc. Durata scufund?rii dureaz? de la 3,5-15 minute pân? la 1-2 ore. Cetaceele pot s? stea atâta timp sub ap? deoarece bioxidul de carbon acumulat în sânge nu excit? centrul respirator. Hrana cetaceelor este variat?. Cei mai mul?i delfini sunt ihtiofagi, adic? se hr?nesc cu pe?ti. Ei m?nânc? îns? ?i cefalopode ?i, ocazional, p?s?ri ?i pui de foci. Ca?alotul se hr?ne?te de preferin?? cu cefalopode, dar m?nânc? ?i pe?ti. Hrana preferat? a balenelor sunt crustaceii planctonici, în special creve?ii. Balenele din m?rile nordice consum?, îns?, ?i heringi sau al?i pe?ti mici precum ?i copepode. Pu?ine sunt acelea care se hr?nesc cu crustacei de pe fundul m?rilor. Multe specii de delfini se întâlnesc în toate m?rile reci ?i calde. Câteva specii tr?iesc la v?rsarea marilor fluvii în m?rile tropicale. Ca?alotul tr?ie?te numai în m?rile temperate ?i calde. Balenele sunt r?spândite mai ales în m?rile reci, îns? în urm?rirea hranei fac c?l?torii lungi dintr-o emisfer? în cealalt?. Numeroasele forme actuale de cetacee sunt grupate în dou? subordine, foarte bine stabilite ?i îndep?rtate unul de altul: odontocetele ?i misticetele. Ambele deriv?, independent, din cetacee primitive, care au tr?it în prima jum?tate a erei ter?iare, în eocen ?i oligocen, ?i care sunt cuprinse în subordinul Archaeoceti. Prin scheletul lor, mai ales prin craniu, precum ?i prin denti?ie, -3- arheocetele se aseam?n? foarte mult cu carnivorele creodonte, din care deriv? sau cu care au o origine comun? în forme ?i mai vechi, protocreodonte, care, la rândul lor, sunt considerate a fi descendente directe ale pantoterienelor din jurasic. Subordinul Odontocete (Odontoceti) Odontocetele sunt cetacee cu din?i ?i f?r? fanoane. Din?ii sunt simpli ?i mai mult sau mai pu?in uniformi. Num?rul lor obi?nuit este de 8-15 într-o jum?tate de falc?, dar unele specii n-au în total decât patru sau doi din?i, în schimb la alte specii num?rul lor cre?te ?i la delfinul-comun ajunge pân? la 260. Fa?a odontocetelor este mai mult sau mai mult pu?in simetric?. N?rile sunt unite într-un singur orificiu extern. Membrele sunt pentadactile. În frunte au o cocoa?? de ?esut gras. Cecul intestinal lipse?te; nervul olfactiv de asemenea. Odontocetele actuale sunt repartizate în ?ase familii: Plantanistidae, Delphinidae, Phocaenidae, Delphinapteridae, Ziphiidae ?i Physeteridae. Familia plantanistide (Plantanistidae) cuprinde câteva specii primitive care tr?iesc în câteva fluvii mari din Asia ?i America. Familia delfinide (Delphinidae) cuprinde cetacee mari, a c?ror lungime variaz?, de regul?, între 1,5 ?i 5 m, dar la unele specii ajunge pân? la 9-10 m. Corpul lor fusiform este prev?zut, în general cu o înot?toare dorsal? triunghiular?. Capul la unele specii este alungit într-un bot în form? de cioc, iar la altele este scurt ?i conic. Din?ii sunt conici ?i foarte numero?i. Ei lipsesc de pe intermaxilare. Delfinii sunt r?spândi?i în toate m?rile, de unde p?trund ?i în gurile râurilor. Se hr?nesc mai ales cu pe?ti, dar ?i cu cefalopode, echinoderme ?i crustacei. Delphinus delphis, delfinul, are o lungime de 1,5-2,5 m. El tr?ie?te în cete mari ?i este r?spândit în toate m?rile din emisfera nordic?. În Marea Neagr? este comun. Tursiops tursio, delfinul-cu-bot-gros, este mai mare ?i mai r?spândit decât precedentul. În Marea Neagr? este rar. Familia focenide (Phocaenidae) cuprinde cetacee cu o lungime de 1,35-2 m, cu o înot?toare dorsal? triunghiular? mic?. Au din?ii numero?i. Phocaena phocaena, porcul-de-mare, este r?spândit pe lâng? coastele nordice ale Oceanului Atlantic, în Marea Nordului, Marea Baltic?, mai rar în Marea Mediteran? ?i mai numeros în Marea Neagr?. Familia delfinapteride (Delphinapteridae) cuprinde numai dou? specii, care se caracterizeaz? prin capul lor rotund ?i prin lipsa înot?toarei dorsale. Delphinapterus leucas, delfinul alb sau beluga, tr?ie?te în Oceanul Înghe?at de Nord ?i în nordul Oceanului Atlantic. Monodon monoceros, narvalul, este r?spândit aproximativ ca ?i precedentul. Adultul nu are decât doi din?i în falca superioar?. La femel? ei nu sparg gingia, iar la mascul, cel stâng (rareori ambii) se alunge?te ?i se r?suce?te ca un sfredel lung de 2-2,5 m ?i îndreptat înainte. Lungimea corpului f?r? dinte este de 4-6 m. Familia fizeteride (Physeteridae) cuprinde dou? specii actuale, dintre care cea mai important? este Physeter macrocephalus, ca?alotul. Circumferin?a corpului este de 9-12 m, iar l??imea cozii poate atinge 5 m. Greutatea sa poate s? fie mai mare de 100.000 kg. Pe cap poart? o cocoa?? enorm?, terminat? în partea anterioar? de sperman?et?. Fa?? de aceast? cocoa??, gura este situat? subterminal ventral. În falca superioar?, din?ii nu sparg gingia, iar în falca inferioar? exist? 40-54 de din?i conici uniformi. Ca?alotul tr?ie?te în cete compuse dintr-un mascul b?trân ?i din 20-100 de femele ?i tineri ?i se întâlne?te în toate m?rile, dar mai abundent în cele tropicale ?i subtropicale. Hrana sa principal? o formeaz? cefalopodele. În afar? de gr?sime ?i de spermante??, de la ca?alot se întrebuin?eaz? ?i ni?te concre?iuni intestinale, din care se extrage ambra, o materie pl?cut mirositoare folosit? azi în cosmetic?. Familia zifiide (Ziphiidae) cuprinde cetacee cu f?lci alungite, asem?n?toare cu un cioc, de unde le vine ?i numele de delfini cu cioc. Subordinul Misticete (Mysticeti) Acest subordin cuprinde balenele; cetacee mari sau uria?e, f?r? din?i ?i cu fanoane. Fa?a lor este simetric?. Cele dou? n?ri sunt separate ?i deplasate în cre?tetul capului. Cecul intestinal este prezent. Balenele sunt cele mai mari mamifere ?i totodat? cele mai mari animale existente. Importan?a lor economic? este foarte mare ele fiind astfel foarte des vânate, din p?cate. Balenele sunt repartizate în trei familii: Eschrichtiidae, Balaenopteridae ?i Balaenidae. -4- Familia balenopteride (Balaenopteridae) cuprinde cetacee a c?ror lungime variaz? între 9 ?i 33 m, iar greutatea între 10.000 ?i 130.000 kg. Ele au o înot?toare dorsal? mic? ?i înot?toare pectorale înguste ?i ascu?ite. Pielea de piept ?i o parte din pântece formeaz? brazde longitudinale numeroase. Fanoanele lor sunt numeroase ?i relativ scurte. Când aceste balene î?i deschid gura mu?chii ventrali se relaxeaz? ?i brazdele se niveleaz?. În felul acesta, cavitatea bucal? se m?re?te foarte mult ?i apa p?trunde în ea. Apoi balena î?i închide gura ?i î?i contract? mu?chii ventrali, încât pielea se br?zdeaz? din nou ?i cavitatea bucal? se mic?oreaz?. În felul acesta, apa este presat? afar? printre fanoane, iar animalele mici oprite de filamentele fanoanelor sunt înghi?ite. Balenopteridele fac c?l?torii regulate ?i lungi. Balaenoptera musculus, balena-albastr?-mare, cea mai mare dintre toate balenele, poate atinge o lungime de 25-33 m ?i o greutate 130.000 kg. În timpul verii tr?ie?te în m?rile antarctice, iar în timpul iernii c?l?tore?te spre ecuator, în Oceanul Atlantic ?i Oceanul Pacific. Balaenoptera physalus, Balena-br?zdat?-comun?, atinge lungimea de 18,5-25 m. Are aceea?i r?spândire ca ?i precedenta, dar pu?in mai larg?. Familia balenide (Balaenidae) cuprinde balene, în general, lipsite de înot?toare dorsal? ?i de brazde ventrale longitudinale. Înot?toarele pectorale sunt scurte ?i late. Falca superioar? este puternic arcuit? ?i îndep?rtat? de falca inferioar?, iar distan?a dintre ele este ocupat? pe cele dou? laturi de fanoanele lungi ?i înguste, prinse pe cerul gurii. Falca inferioar? este ca o lingur? enorm?, cu care, atunci când gura este deschis?, balena soarbe apa. Aceasta se scurge apoi pe laturile gurii printre fanoane, iar animalele mici încurcate printre filamentele fanoanelor sunt împinse de limba musculoas? spre faringe. Balaena mysticetus, balena-de-Groenlanda, are o lungime de 15-21 m, rareori 24 m. Despre aceste minunate animale cred c? fiecare dintre noi a auzit foarte multe lucruri interesante: ?tiri senza?ionale, legende despre delfini, filme cu Flipper, sau cu orice alt delfin, salvând vie?i omene?ti. Adev?rul este c? aceste minunate mamifere ne-au fascinat înc? din antichitate cu bun?tatea ?i inteligen?a lor. C?l?torind spre îndep?rtatele ??rmuri ale Insulei Somerset, în nordul Canadei, ne îndrept?m spre unul dintre locurile preferate de una din speciile de cetacee. Sfâr?itul lui septembrie aducea odat? cu ultimele raze de soare o str?lucire fantastic? a imenselor t?râmuri înghe?ate. Brusc, se vede înaintând un întreg “câmp de ghea??”. Cum, f?r? s? bat? vântul? Nu, nu sunt blocuri de ghea??, ci spin?rile a 1700 de balene albe sau, cum mai sunt cunoscute, balene Beluga. Înainteaz? alc?tuind un fel de cor, ciripind asemenea canarilor. În apele lini?tite, balenele vâneaz? raci ?i cambule. E adev?rat c? ele se pot scufunda pân? la 600 m adâncime, îns? la ap? mic? via?a este mult mai u?oar?. Numai dac? n-ar veni refluxul! Apa se retrage brusc, uneori scade pân? la ?apte metri. Majoritatea balenelor reu?esc s? ajung? la timp în zonele de adâncime, îns? cele mai pu?in prompte sunt nevoite s? stea ore în ?ir în b?l?i, întinse pe bancuri de nisip, în a?teptarea fluxului care s? le redea vigoarea. Pe uscat ele stau nemi?cate, f?r? s? scoat? nici un sunet, asemeni unor ghe?ari, pentru a nu-?i tr?da prezen?a. Du?manii lor, vigilen?ii ur?i polari, sunt întotdeauna la pând?. Cu rechinii ?i cu delfinii, balena alb? se joac? cu mare pl?cere de-a ?oarecele ?i pisica. Rechinul polar este un monstru care atinge pân? la 4 m lungime ?i tr?ie?te în zonele arctice. În timpul jocului, balena se scufund? uneori pân? la 2 km sub câte un banc de ghea??. Când este nevoit? s? ias? la suprafa?? ca s? respire se folose?te de “sp?rg?torul ” de ghea??: ea are de-a lungul spin?rii un fel de spad?. Se încovoaie, apoi împinge cu toat? puterea în sus, sp?rgând 7 m de ghea?? cu u?urin?a cu care ar sparge o coaj? de ou. Uria?ul de 5,5 m îi place la nebunie s? se joace: se scufund? adânc ?i sufl? spre suprafa?? bule de aer asemenea unor rotocoale de fum. Apoi urm?re?te cu v?dit? pl?cere cum se ridic? bulele ?i devin tot mai mari. În final, inspir? perlele de parc? ar savura ap? mineral?. ?i totul dintr-o fantastic? bucurie a jocului. În timpul nop?ii polare, la minus 50 de grade, se poate urm?ri în lumina difuz? cum ies la suprafa?? balenele ?i dau drumul aerului re?inut asemenea unor fântâni arteziene. Apa condensat? înghea?? pe loc ?i cade trosnind în rafale de grindin?. Balenelor pare s? le plac? în mod deosebit acest joc. Dac? r?mâne mai mult? vreme la suprafa??, deasupra capului balenei se formeaz? un glob de ghea?? ca o cupol? cosmic?.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.