|
OCHIUL UMAN
Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara.
Dupa calculele unui cercetator 80% din amintirile pe care le pastram sunt
inregistrate prin vedere.
Ochiul are rolul de a ne furniza informatii - sub forma unor imagini
colorate - despre adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Miscandu-l in
sus, in jos si lateral, vedem cea mai mare parte a mediului care ne
inconjoara.
Daca ne uitam la un aparat de fotografiat, vom putea intelege mai
bine cum functioneaza ochiul nostru. Portiunea anterioara a ochiului
functioneaza ca o lentila optica, la fel ca lentila de sticla a aparatului
foto. Lentila optica este un corp cu una sau doua suprafete curbe formate
dintr-un material transparent. Lumina patrunsa printr-un asemenea corp se
refracta.
Portiunea intunecata din centrul ochiului, pupila, regleaza
cantitatea de lumina primita. Cand lumina este slaba, pupila va fi mai
mare, daca se micsoreaza, va lasa o cantitate redusa de lumina, la fel ca
in cazul diafragmei din spatele lentilei aparatului de fotografiat. Stratul
din profunzimea globului ocular, retina corespunde filmului fotografic.
Cum functioneaza ochiul?
Ochiul nostru este mult mai complex decat aparatul foto. Cu ajutorul
aparatelor foto nu putem decat sa fixam imaginile din lumea exterioara pe
un film fotografic, in timp ce animalele si oamenii pot interpreta
informatia aparuta pe retina si pot actiona potrivit informatiei primite.
Acest lucru este posibil datorita faptului ca prin intermediul
nervului optic are legatura cu creierul. Nervul optic se ataseaza de globul
ocular la portiunea posterioara a acestuia printr-un mic pedicul.
Informatia optica interceptata de retina este transmisa prin nervul optic
la creier. Informatiile se transmit sub forma unor impulsuri electrice in
creier, care le si decoleaza.
Cei doi ochi privesc din unghiuri putin diferite obiectele din lumea
exterioara, de aceea si informatiile trimise la creier sunt oarecum
diferite. Creierul nostru insa "invata" inca din primele zile sa asambleze
cele doua imagini, de aceea nu vedem obiectele in dublu exemplar. Punand
cap la cap cele doua imagini, creierul deduce situarean obiectelor in
spatiu si distanta la care se afla - aceasta face posibila vederea
tridimensionala (vederea in spatiu).
Creierul transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie
dreapta. Lumina este refractata in cristalin si va proiecta pe retina o
imagine inversata. Deoarece nu putem privi lumea toata viata stand in cap,
creierul "citeste" imaginea si o reintoarce imediat in pozitia dreapta.
Pentru a invata acest lucru e nevoie de ceva timp, de aceea bebelusii vad
la inceput lumea intoarsa cu capul in jos.
De ce se modifica marimea pupilei?
Pupila este deschiderea aflata in centrul stratu |