|
Ochiul ?i vederea
Structura ?i func?iile aparatului vizual
Aparatul vizual, cel mai important organ de sim?, informeaz? sistemul nervos central asupra tuturor modific?rilor care au loc în mediul înconjur?tor.
Func?ioneaz? pe principiul sistemul cibernetic, adic? are în exterior glo¬bul ocular numit ?i "aparat de luat vederi", apoi c?i de transmisie a mesajului ?i centri corticali de interpretare a imaginii.
Globul ocular este în general de form? sferic? ?i are o structur? format? din trei membrane:
- Membrana extern?, numit? sclerotica, de culoare alb? sidefie, fibroas? ?i rezistent?, inextensibil? la adult, dar u?or extensibil? în prima copil?rie, este numit? ?i scoica scleral?, deoarece men?ine forma globului ocular ?i a fost asemuit? cu sistemul osos din alte p?r?i ale organismului. Este format? din fibre conjunctive-elastice, împletite în patru straturi, în sistem de re?ea de ba¬lon, care îi d? rezisten?a ?i starea opac?, netransparent?. Aceste fibre iau na?¬tere prin secretarea de substan?e colagene ?i mucopolizaharizi a unor celule nu¬mite fibrocite. Dac? genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substan?e, apar fibre cu rezisten?? redus?, care prin presiunea con?i-nutului globului ocular se alungesc sau î?i modific? forma, putând s? duc? la tulbur?ri de refrac?ie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul.
Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.
Membrana extern?, sclerotica, în 1/6 anterioar?, la polul anterior î?i mo¬dific? structura prin plasarea fibrelor în sistem paralel, ceea ce face ca aceast? por?iune s? devin? transparent?. Aceast? zon? este numit? corneea transpa¬rent?, prin care p?trunde lumina, excitantul specific al ochiului. Corneea poate fi asemuit? cu geamul unei înc?peri.
Corneea are principalul rol optic de a permite p?trunderea radia?iilor luminoase ?i, prin puterea ei de refrac?ie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retin?.
- Membrana mijlocie este numit? uveea ?i se împarte în: uveea anterioar? ?i uveea posterioar?. Uveea anterioar? cuprinde la rândul ei dou? elemente: corpul ciliar ?i irisul.
Corpul ciliar este format de mu?chii ciliari ?i procesele ciliare.
Mu?chii ciliari sunt netezi, nesupu?i voin?ei ?i func?ioneaz? reflex, având leg?turi foarte fine cu lentila cristalinian? transparent?. Îndeplinesc cea mai important? func?ie optic? ocular? ?i anume punerea la punct a imaginii pe care o fix?m de la orice distan??. Aceasta este func?ia de acomoda?ie vizual?, necesar? unei vederi clare în privirea de la orice distan?? dorim. Mu?chii ac?ioneaz? prin contrac?ie sau relaxare asupra cristalinului.
Procesele ciliare, bogat vascularizate, secret? umoarea apoas? necesar? men?inerii presiunii normale intraoculare, precum ?i nutri?iei forma?iunilor care nu au vase, cum sunt corneea ?i cristalinul.
Irisul, membrana diafragmatic? situat? vertical în fa?a cristalinului este colorat? diferit de la subiect la subiect, de la ras? la ras?. Central, irisul are un orificiu numit pupil?.
Pupila î?i poate mic?ora sau m?ri diametrul în raport cu lumina din me¬diul exterior, având în mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumin? ce p?trunde în interiorul ochiului pân? la retin?.
Uvcea posterioar?, cunoscut? ?i sub numele de coroid?, este asemuit? cu un burete vascular, deoarece con?ine aproape în totalitate numai vase de di¬ferite m?rimi, care au rolul de a hr?ni retina ?i celelalte componente oculare.
Coroida con?ine ?i un pigment, care realizeaz? a?a numita camer? ob¬scur? a ochiului.
- A treia membran? a ochiului este retina, de tip nervos, format? din 10 straturi în care exist? 3 tipuri de neuroni: primul neuron: conul ?i basto¬na?ul; al doilea neuron celula bipolar? ?i al treilea neuron celula ganglionar?.
La acest nivel se face transformarea radia?iei luminoase în energie elec¬tric?, care transmite mesajul vizual la scoar?a cerebral?. Conurile ?i basto¬na?ele sunt neuronii cei mai importan?i, care con?in substan?ele fotosensibile ?i anume iodopsina ?i rodopsina, substan?e care au în compozi?ia lor ca element esen?ial vitamina A. Conurile sunt a?ezate în centrul fundului de ochi în zona numit? macula optic? (pata optic?).
Exist? în general pân? la aproximativ 8000000 de celule, care se ocup? cu perceperea formei elementelor fixate (sim?ul formelor) ?i cu distingerea lu¬minii monocromatice, deci a culorilor (sim?ul cromatic).
Bastona?ele sunt cu aproxima?ie în num?r de peste 60000000 elemente ?i au proprietatea de a sesiza intensit??i de lumin? din ce în ce mai reduse, adic? permit orientarea în lumina redus?, în întuneric (sim?ul luminos).
Excitantul specific al acestor celule neuroni este radia?ia electromagne¬tic?, adic? lumina compus? alb?, format? din particule foarte fine numite fo¬toni sau cuante de lumin?.
Cuantele de lumin? p?trund în ochi prin mediile transparente ?i refrin¬gente, cum sunt corneea, umoarea apoas?, cristalinul ?i corpul vitros. Ajunse la conuri ?i bastona?e, determin? un microbombardament, deoarece au mas? ?i vitez?, rupând molecula de substan?? fotosensibil? (iodopsina ?i rodopsina). Are loc o transformare fotofizicochimic?, ce se face prin rezonan?? paramagnetic? ?i electronii sunt arunca?i pe orbite externe, determinând o diferen?? de poten?ial. Aceast? diferen?? de poten?ial se transmite prin cei¬lal?i neuroni (celule bipolare ?i ganglionare), prin nervii optici ?i c?ile optice pân? la scoar?a cerebral?, unde se formeaz? imaginea prin mecanism psihic.
Aceast? proprietate piezoelectronic? a neuronilor retinieni d? posibilita¬tea transform?rii luminii în energie electric?, care duce mesajul vizual la scoar?a cerebral?.
Deci imaginea vizual?, a?a cum înf??i?eaz? tot ce fix?m din mediul ex¬tern, este complet? ?i se formeaz? intr-o etap? optic? (mediile transparente ?i refringente), una fiziologic? (mecanismele petrecute în neuronii retinieni) ?i o etap? psihic? (interpretarea mesajului în scoar?a cerebral?).
Componenta optic? ocular?, format? din corneea transparent?, situat? în polul anterior al globului ocular ?i refringent? cu o putere de 40 de diop¬trii, poate s? dirijeze razele luminoase sosite la ea. Umoarea apoas? care este numai transparent?, se afl? în spatele corneei, în a?a numita camer? anterioar? a ochiului, care din punct de vedere optic nu are decât s? conduc? razele lu¬minoase.
Al treilea element ?i foarte important este lentila cristalian? convex?, transparent?, ?i refringent? de 20 de dioptrii.
Aceast? lentil? este legat? prin fibre foarte fine (zonula Zinn) de mu?chii ciliari. Cristalinul este situat în spatele irisului ?i are posibilitatea prin con¬trac?ia reflex? a mu?chiului ciliar fie s?-?i creasc? refrigen?a (se bombeaz?) permi?ând vederea de aproape, fie s?-?i scad? refringen?a (se turte?te), per¬mi?ând vederea la distan??.
Aceast? proprietate este acomoda?ia vizual?, care ne permite s? vedem clar de la orice distan?? privim.
În spatele cristalinului ?i deci în restul con?inutului ocular se afl? corpul vitros (sau umoarea sticloas?) element transparent, gra?ie unui edificiu chi¬mic colagenic cu o structur? foarte fin?, lipsit? de orice alt element struc¬tural ?i mai ales de vase. Rolul corpului vitros este de a permite razelor s? ajung? la neuronii retinieni.
Anexele globului ocular. Ca s? func?ioneze în condi?ii bune, globul ocu¬lar sau aparatul de luat vederi are aparate ajut?toare sau anexele.
Orbita este o cavitate de form? piramidal?, patruunghiular?, cu vârful îndreptat posterior ?i u?or oblic din afar? în?untru. La vârf se afl? gaura optic?, pe unde p?trunde nervul optic în craniu ?i trece în creier prin c?ile optice.
Baza acestei piramide se afl? anterior la nivelul fe?ei, de o parte ?i de alta a liniei mediane a craniului.
Orbita protejeaz? globul ocular împotriva diferitelor agresiuni externe. Pe baza orbitei este a?ezat globul ocular, iar în rest orbita con?ine cei 6 mu?chi extrinseci care determin? mi?c?rile ochiului, vase, nervi ?i ?esut adipos (gr?sos).
A doua anex? important? sunt cele dou? pleoape forma?iuni cutaneo-musculo-membranoase, care protejeaz? globul ocular împotriva agresiunilor (praf, fum, corpi str?ini etc.).
Aparatul lacrimal este anexa necesar? lubrefierii corneei ?i conjunctivei prin secre?ia lacrimilor, care particip? ?i la unele schimburi nutritive ?i la oxigenarea polului anterior al ochiului. Lacrimile con?in ?i o substan?? numit? lizozim, care este un bacteriostatic ce men?ine echilibrul bacteriologic la polul anterior al ochiului.
Conjunctiva este o foi?? foarte fin?, roz-transparent?, care tapeteaz? fa?a posterioar? a pleoapelor apoi la baza lor se reflect?, formeaz? un fund de sac ?i trece pe 1/3 anterioar? a globului pân? la cornee.
Este o membran? bogat vascularizat? ?i inervat?, care protejeaz? globul ocular contra oric?rui corp str?in, praf, fum etc. Mu?chii extrinseci ai ochiului sunt 4 drep?i (superior, inferior ?i externi) ?i 2 mu?chi oblici, care to?i parti¬cip? la mi?c?rile ochilor.
Ochiul astfel organizat, transmite prin nervul optic mesajul de la retin? prin c?ile optice, care se încruci?eaz? par?ial în chiasma optic? ?i trec în ban¬deletele optice, corpii genicula?i extern, apoi în radia?iile optice, care se termin? în scoar?a cerebral? în scizura calcarin? în zonele 17, 18, 19 Brod-mann.
Bolile oculare mai frecvente
Viciile de refrac?ie ocular?. Ochiul are acelea?i însu?iri ca un veritabil aparat optic, fiind astfel cel mai r?spândit aparat optic. Retina este asemuit? cu o plac? fotografic? sensibil?, c?ci pe ea se formeaz? imaginea ca într-un aparat fotografic, datorit? existen?ei unui sistem dioptric în ochi. Imaginea pe retin? se formeaz? inversat? ?i mic?orat?, în compara?ie cu obiectul pe care-l privim. Dioptrii oculari sunt forma?i din corneea transparent?, umoarea apoas? cristalinul ?i corpul vitros. Acest ansamblu de dioptri are valoarea unei lentile convergente cu distan?a focal? de 23 mm, exact cât este lungimea axului antero-posterior al ochiului. Focarul posterior al acestei lentile la un ochi considerat normal (emetrop) în stare de repaus, se g?se?te pe retin? în regiunea macular?. Refrac?ia ocular? este în ansamblu dat? de devierile pe care le produc dioptrii oculari razelor luminoase, care le str?bat ?i care vin de la obiectele fixate cu privirea. Starea normal? a unui ochi numit? emetropie, se realizeaz? printr-o corelare armonioas? a acestor dioptri (cornee, umoare apoas?, cristalin ?i corp vitros), astfel c? raza ajunge în centrul retinei, pe macul? ?i imaginea se face normal. Ochii cu defecte optice denumi?i ametropi, sunt cei în care razele paralele plecate de la o surs? luminoas? (obiect) situat? la infinit, nu-?i formeaz? focarul principal pe retin?, ci înaintea sau înapoia ei.
Ametropiile au fost împ?r?ite în: defect de corela?ie ?i defect de structur? genetic? a dioptrilor.
Ametropiile de corela?ie survin la ochii în care diferitele componente ale aparatului dioptric sunt cele întâlnite în ochiul normal (emetrop), dar între care nu se face o corela?ie armonioas? ca în mod normal.
Defectele (ametropiile) de structur? apar prin existen?a unor anomalii de structur? ale diferitelor elemente care formeaz? dioptrul ocular. În anomaliile de corela?ie este vorba de variante biologice ale dioptrilor, pe când în cele de structur? exist? modific?ri în conforma?ia lor, determinate genetic. În raport cu felul în care se formeaz? imaginile pe retin?, defectele de optic? sau ametropiile se împart în: ametropii stigmice sau focale ?i ametropii astigmice. Ametropiile stigmice sunt hipermetropia ?i miopia, iar din cele astigmice sunt astigmatismele.
|