|
Nasul, sinusurile, mirosul
Structura nasului ?i a sinusurilor. Pe pere?ii laterali ai foselor nazale se afl? câte trei reliefuri rulate în form? de pâlnie, situate unul deasupra altuia, numite cornete (superior, mijlociu ?i inferior). Sinusurile sunt cavit??i situate în grosimea oaselor fe?ei, pline cu aer ?i acoperite de o mucoas? identic? cu cea care acoper? fosele nazale. Ele se deschid în nas. Men?ion?m celulele etmoidale anterioare ?i posterioare, sinusurile sfenoidale, sinusul frontal ?i sinusurile maxilare. Tot în nas se deschide canalul prin care lacrimile trec din sacul lacrimal în nas.
Fosele nazale au rol în ap?rarea de infec?ii a c?ilor respiratorii, în vorbire prin func?ia de cavitate de rezonan?? ?i în declan?area unor reflexe. Organul mirosului este constituit din por?iunea superioar? a mucoasei, care este diferen?iat? ca organ receptor la excitan?ii chimici adu?i de aer. Sinusurile au rol de cavit??i de rezonan?? în vorbire ?i rol în înc?lzirea ?i umidificarea aerului respirat.
Corpii str?ini în nas sunt de obicei unilaterali ?i mici, mai frecvern?i la copii. Bolnavul prezint? o senza?ie de înfundare a nasului, secre?ie nazal? galben?-purulent?, uneori amestecat? cu sânge. La examenul nasului se constat? prezen?a corpului str?in care determin? congestia ?i uneori ulcerarea mucoasei nazale, acoperit? de secre?ii purulente. Tratamentul efectuat numai de medic const? în extragerea corpului str?in cu pense ?i cârlige speciale, dup? o anestezie a mucoaseri nazale. În caz de e?ec, corpii str?ini sunt împin?i înapoi ?i cule?i în co?ule?ul unui ap?s?tor de limb? împins pân? în fundul gâtului.
Epistaxisul sau hemoragia nazal? este de obicei de cauz? local?, prin traumatisme (sc?rpinat, lovit) la nivelul petei vasculare de pe septul nazal (regiune bogat? în vase). Cel de cauz? general? se întâlner?te în bolile cardiovasculare (hipertensiune arterial?), emfizemul pulmonar, boli de ficat ?i rinichi, tumori ale gâtului, intoxica?ii, boli infecto-contagioase, boli de sânge (leucemie). Tratamentul const? în m?suri generale: lini?tirea bolnavului ?i a persoanelor emotive din jurul lui, deschiderea gulerului, sl?birea centurii, a?ezarea bolnavului într-o pozi?ie potrivit? (ridicat cu b?rbia în piept, sau culcat pe partea care sângereaz? în caz de tendin?? la le?in). M?surile locale pentru oprirea hemoragiei sunt: compresiunea petei vasculare efectuat? cu degetul prin intermediul aripii nasului ce se poate face chiar de c?tre bolnav. Este util? aplicarea unui tampon de vat? îmbibat în solu?ie de aspirin? 10% (un comprimat de aspirin? la o lingur? de ap? c?ldu??) prin intermediul c?ruia se comprim? pata vascular?, m?sur? de obicei suficient?. În caz de e?ec, amânarea prezent?rii la medic nu are nici o justificare.
Devia?ia septului nazal este o afec?iune în care peretele ce desparte cele dou? fose nazale este deviat de la pozi?ia sa median? prezentând, fie o creast? osoas? sau cartilaginoas?, fie o bombare anormal? în una din fose, ducând la astuparea acesteia. Deformarea septului poate fi datorit? unui traumatism sau unor vicii de dezvoltare a masivului facial, dar nu produce tulbur?ri decât când este accentuat?. Tratamentul este chirurgical, cu rezultate foarte bune.
Rinita acut? (coriza acut?) este o boal? frecvent întâlnit? în special prim?vara ?i toamna, fiind favorizat? de st?rile de oboseal?, subalimenta?ie, respirarea unui aer viciat cu gaze ?i pulberi toxice. Infec?iile virotice ?i bacteriene la care se adaug? ac?iunea nociv? a frigului (exercitat în special asupra cefei ?i extremit??ilor) sunt considerate factorul determinant. Boala începe cu senza?ie de înfundare a nasului, usturime ?i usc?ciune la nivelul nasului ?i gâtului, str?nuturi dese înso?ite de secre?ie nazal?
apoas?, abundent?, l?crimare, senza?ie de înfundare a urechilor. În zilele urm?toare secre?ia devine galben?-purulent?, diminuând pân? la dispari?ie dup? o s?pt?mân?. Ca semne generale, bolnavul prezint? dureri de cap, indispozi?ie, mici frisoane, stare subfebril?, lipsa poftei de mâncare, insomnie. Tratamentul la început const? în instilarea în
nas de Mentorin 6 – 8 pic?turi de 3 ori pe zi, Rinofug 2 – 3 pic?turi. Medicamentele antihistaminice (Romergan, Avil, Feniramin) dau rezultate bune. În perioada de stare se instileaz? în nas substan?e antiseptice ?i vasoconstrictoare (Mentorin, Rinofug), se fac instila?ii cu alcool mentolat 4% (1 linguri?? la un litru de ap? fierbinte; vaporii se aspir? pe nas 10 minute prin intermediul unui cornet aplicat deasupra vasului cu medicament) repetat de 2 – 3 ori pe zi. Tratamentul medicamentos general const? în antitermice (aspirin?, piramidon), vitamin? C, calciu ?i b?i calde la picioare. Concediul medical, atunci când este necesar, nu se utilizeaz? pentru rezolvarea unor probleme gospod?re?ti personale, ci pentru odihn?, cel mai bine repaus la pat.
Rinitele cronice catarale se manifest? prin senza?ie de nas înfundat ?i jen? accentuat? la respira?ia pe nas, în special în pozi?ie culcat, scurgere nazal? mucoas? sau mucopurulent? ce poate ajunge ?i în gât, dând o senza?ie de corp str?in. Bolnavul se mai plânge de sc?derea mirosului, dureri de cap, oboseal?, sc?derea auzului, somn neodihnitor, inflama?ii repetate faringiene, amigdaliene ?i bron?ice. Tratamentul const? în instila?ii nazale cu substan?e antiseptice (colargol, protargol), solu?ii uleioase (oleugomenolat 1 – 2%), sau Mentorin, Rinofug, câte 5 – 6 pic?turi în fiecare nar?, repetat de 3 – 4 ori pe zi. Tabletele „Inhalant” sunt de asemenea utile. Dup? inhala?ie, bolnavul nu va p?r?si camera 20 de minute. Pentru cre?terea rezisten?ei organismului se recomand? vitamine (A,B,C,D), preparate de calciu, fosfor, fier, alimenta?ie bogat? în proteine (lapte, carne, ou?), cu excluderea condimentelor. Se vor înl?tura toate focarele infec?ioase din vecin?tate (sinuzite, amigdalite) ?i cauzele de obstruc?ie nazal? (vegeta?ii adenoide, devia?ii de sept nazal).
|