Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Mostenirea caracterelor in cazul interactiunii genelor



Mostenirea caracterelor in cazul interactiunii genelor

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 115 ori.


Cauta referat dupa: mostenirea caracterelor cazul interactiunii genelor


Descriere referat:
1. Interac?iunea genelor alele. S? ne amintim c? se numesc alele acele gene care ocup? aceia?i loci (locusuri) în cromozom. Se disting urm?toarele variet??i de interac?iune a genelor alele: a) domina?ia complet?; b) domina?ia incomplet?; c) letalitatea; d) codominarea; e) alelism multiplu. a) Domina?ia complet?. În cazul domina?iei complete o gen? domin? complet o alt? gen?. În acest? situa?ie sunt valabile legile lui G.Mendel, iar homozigo?ii ?i heterozigo?ii nu se disting fenotipic. Drept exemplu de domina?ie complet? poate servi mo?tenirea culorii galbene ?i verzi a bobului de maz?re (gena culorii galbene domin? gena culorii verzi), mo?tenirea culorii ochilor la om (gena culorii ochilor c?prui domin? gena culorii ochilor alba?tri) etc. b) Domina?ia incomplet?. Dominan?a incomplet? este un fenomen de interac?iune dintre genele alele, care determin? la formele heterozigote (Aa), apari?ia unui fenotip intermediar al formelor homozigote parentale (AA, aa). Acest fenomen vine în concordan?? cu legile lui G.Mendel ?i a fost descris chiar de C.Correns la planta “barba împ?ratului” (Mirabilis jalapa). La încruci?area plantelor cu flori ro?ii (AA) ?i a plantelor cu flori albe (aa), în prima genera?ie (F1) to?i heterozigo?ii (Aa) aveau plante cu flori roze. La încruci?area hibrizilor F1 (Aa) între ei, în genera?ia a doua s-a ob?inut o descenden?? alc?tuit? din circa 25% de plante cu flori ro?ii, 50% de plante cu flori roze ?i 25% de plante cu flori albe (fig.1). În cazul domina?iei incomplete raportul de segregare fenotipic? coincide cu raportul de segregare genotipic?: 1AA : 2Aa : 1aa. Fenomene similare de mo?tenire a caracterelor au fost descoperite ?i la alte organisme, inclusiv la plante (culoarea boabelor de porumb, culoarea florilor de gura-leului etc.) ?i la animale (culoarea penajului g?inilor de Andaluzia, tipul p?rului la om etc.). Fig.1 Segregarea în cazul domina?iei incomplete în baza variet??ilor de Mirabilis jalapa (barba împ?ratului). c) Letalitatea. Raportule de segregare mendeliene sunt condi?ionate de faptul dac? game?ii care poart? alelele unei gene se unesc între ei randomizat ?i dac? game?ii ?i zigo?ii sunt în egal? m?sur? de viabili ?i viguro?i. Letalitatea condi?ioneaz? abaterea de la segregarea clasic? mendelian?. Ea reprezint? moartea zigotului sau a unor organisme în diferite etape din dezvoltarea lor, înainte de a ajunge la vârsta reproducerii. Fenomenul de letalitate este provocat de ac?iunea unor gene care se împart în mod conven?ional în: • gene letale (cauzeaz? o mortalitate de peste 90%); • gene semiletale (cauzeaz? o mortalitate între 50% ?i 90%); • gene subvitale (au o letalitate între 10% ?i 50%); • gene cvasinormale (au o letalitate sub 10%). De regul?, genele letale cauzeaz? moartea organismului în primele stadii de dezvoltare. Celelalte grade de letalitate sunt determinate de natura genomului, interac?iunea dintre gene, condi?iile mediului. Genele care provoac? fenomenul de letalitate pot fi dominante sau recesive, în stare homozigot? sau heterozigot?. Letalitatea determinat? de gene homozigot dominante a fost descris? înc? în anul 1905 de c?tre L.Cuénot. La încruci?area ?oarecilor de culoare galben? în F1 a rezultat o segregare dup? culoare, de 2:1 (în loc de cea teoretic? a?teptat? de 3:1). 2/3 din descenden?i aveau culoarea galben?, iar 1/3 – culoarea neagr? (fig.2). Acest raport conduce spre concluzia c? 25% din descenden?? de culoare galben? au decedat pân? la na?tere, fapt ce s-a confirmat mai apoi în urma disec?iilor f?cute la femelele gravide de ?oareci galbeni. Din embrionii forma?i, 1/4 (cu genotipul GG) se opre?te din dezvoltare ?i se resoarbe, în timp ce restul embrionilor se dezvolt? normal generând pui viabili. Fenomenul de letalitate complet? s-a constatat ?i la alte animale: vulpile platinate, oile Karakul cu blan? brum?rie, crapii oglind? etc. Fig. 2. Letalitatea determinat? de gene homozigote dominante la încruci?area între ?oareci de culoare galben?. Letalitatea determinat? de gene homozigot recesive a fost semnalat? de E.Baur în 1930 la Antirrhinum majus. În cadrul acestei specii de plant? cu frunze verzi exist? o varietate “aurea” cu frunze de culoare verde-g?lbuie. La încruci?area unor plante “aurea” în F1, s-au ob?inut trei tipuri de plante: aurea, de culoare verde ?i de culoare galben? (fig.3). Fig.3. Letalitatea determinat? de gene recesive homozigote la încruci?area Antirrhinum majus var. aurea Plantele cu frunzele de o culoare galben? (aa) pier în primele faze ale vie?ii, dup? epuizarea substan?elor de rezerv? din semin?e. Letalitatea poate fi determinat? ?i de gene în stare heterozigot?. De exemplu, gena Epiloia la om, într-o singur? doz?, determin? cre?terea anormal? a pielii, multe afec?iuni mintale ?i tumori, astfel c? organismul heterozigot pentru aceast? gen? moare foarte tân?r. De men?ionat c? letalitatea poate fi influen?at? ?i de condi?iile de mediu (raze ionizate, temperatura etc.). d) Codominarea. În cazul codomin?rii, genele unei perechi alele au o valoare semnificativ?. O gen? nu suprim? ac?iunea altei gene, iar dac? ambele sunt prezente în genotip, atunci ambele se exprim? fenotipic. Drept exemplu tipic de codominare, poate servi mo?tenirea grupelor sanguine în cadrul sistemelor ABO ?i MN. Cele patru grupe sanguine, în sistemul ABO, sunt determinate de prezen?a a trei alele a unei gene, ?i anume: IO, IA, IB. În acest caz, grupa I(O) sanguin? este determinat? de gena recesiv? IO(IOIO), grupa II (A) – de gena IA(IAIA sau IAIO), grupa III (B) – de gena IB(IBIB sau IBIO), iar grupa IV (AB) – de genele IA ?i IB (IAIB). Gena recesiv? IO nu determin? sinteza proteinelor specifice (antigenelor) în eritrocite. Gena IA este dominant? în raport de IO ?i determin? sinteza în eritrocite a antigenei A. Gena IB domin? asupra genei IO ?i determin? sinteza în eritrocite a antigenei B. Prezen?a în acela?i genotip a genelor IA ?i IB determin? existen?a ambelor antigene A ?i B. În acest caz genele IA ?i IB nu se suprim? reciproc, ci sunt egale sau codominante. Evident, mo?tenirea grupelor sanguine nu se supune legilor mendeliene. De exemplu, la c?s?toria unei femei cu grupa I (O) sanguin? cu un b?rbat cu grupa IV (AB) sanguin?, copiii vor avea fie grupa II (A), fie grupa III (B) sanguin?. P IO IO x IA IB F1 IA IB IO IA IO II IB IO III Codominarea are loc ?i în cazul mo?tenirii grupelor sanguine în sistemul MN. Acest sistem este determinat de prezen?a a dou? alele LM ?i LN. Gena LM determin? prezen?a în eritrocitele umane a antigenei M (grupa sanguin? M), iar gena LN – a antigenei N (grupa sanguin? N). Prezen?a ambelor gene în genotip determin? grupa sanguin? MN (eritrocitele con?in ambele antigene M ?i N). e) Alelism multiplu. Multiple se numesc acele alele care sunt prezente în popula?ii în mai mult de dou? forme. Ele apar în urma muta?iilor multiple ale unui anumit locus al cromozomului. În acest caz, de rând cu genele dominante ?i recesive, mai apar ?i o serie de alele intermediare, care se comport? fa?? de gena dominant? ca gen? recesiv?, iar fa?? de gena recesiv? ca gen? dominant?. Drept exemplu de alelism multiplu poate servi o anumit? form? de mo?tenire a culorii bl?nii la iepuri. La iepuri, culoarea complet neagr? a bl?nii este determinat? de gena dominant? A, iar culoarea alb? este caracteristic? homozigo?ilor recesivi (aa). Culoarea sur? (“?ensila”) este caracteristic? homozigo?ilor dup? gena ach , iar culoarea de himalaia (culoare alb? a bl?nii, iar marginile urechilor, labelor, a cozii ?i a nasului sunt negre) – homozigo?ilor dup? gena ah. În acest caz, gena A domin? celelalte gene (ach, ah ?i a), gena ach domina genele ah ?i a, dar este recesiv? fa?? de gena A, iar gena ah domin? gena a ?i este recesiv? fa?? de genele A ?i ach. (A>ach>ah>a). 2. Interac?iunea genelor nealele. Gene nealele se numesc acele gene care ocup? diferi?i loci în cromozom. Se disting urm?toarele tipuri principale de interac?iune a genelor nealele: a. complimentaria; b. epistazia; c. polimeria. a) Complimentaria. În cazul complimentariei, prezen?a într-un genotip a dou? gene dominante (recesive) nealele determin? apari?ia unui nou caracter. Ca rezultat, pot fi ob?inute noi abateri de la legile mendeliene. 1. segregarea 9:3:3:1 (mo?tenirea culorii penajului la papagali). La papagali, culoarea penajului este determinat? de dou? gene nealele: A, ce determin? prezen?a pigmentului galben ?i B, ce determin? prezen?a pigmentului albastru. La încruci?area papagalilor de culoare galben? cu cei de culoare albastr? toat? descenden?a va avea penajul de culoare verde. În schimb, la încruci?area papagalilor de culoare verde între ei în descenden?? se va ob?ine o segregare dup? culoare de 9:3:3:1

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.