|
Modul de hranire in mediul acvatic
Rechini si chiscari
Rechii mananca in general orice, chiar si alti rechini. S-a gasit in
stomacul unui rechin un pantof, oasele unei pasari sau chiar un permis de
conducere. Altii, de talie mai mare, sunt mai atenti la ceea ce mananca,
cum ar fi rechinul-balena, care se hraneste cu plancton si cu pesti mici.
Majoritatea chiscarilor sunt paraziti la maturitate. Ei se fixeaza pe
pesti mai mari timp de pana la doi ani, pentru a se hrani cu sange sau cu
alte lichide ale corpului. O data ce gura chiscarului, asemenatoare cu o
ventuza s-a fixat pe corpul victimei sirurile de dinti incarligati apuca
pielea, in timp ce dintii ca niste pile rod carnea. Un chiscar suge 1,4 kg
de sange si alte lichide lichide, intre metamorfoza si maturitate sexuala,
cand isi paraseste gazda, intorcandu-se in rauri pentru a depune icrele.
Este aproape imposibil de inlaturat si unele victime pot fi vazute stand cu
burta in sus la suprafata apei, incercand sa scoata capul chiscarilor in
aer.
Chiscarii pot sa provoace daune considerabile stocurilor comerciale de
pesti. Constructia de canale artificiale in America de Nord a permis
chiscarilor sa distruga complet pastravaria din Marile Lacuri. Exista si
chiscari neparazitari. Acestia nu se hranesc la maturitate si mor dupa
inmultire.
Boroastele testoase
Broastele testoase de apa dulce raman carnivore (sau uneori omnivore)
pe toata durata vietii lor. Ele mananca aproape tot ce pot prinde - insecte
acvatice, moluste, crustacee, viermi, pesti, broaste, mormoloci si chiar
serpi si puii pasarilor de balta. De asemenea, le plac foarte mult si
mortaciunilesi pot depista repede mirosul unui animal mort in descompunere
aflat in apa. In mod normal isi apuca prada cu falcile ascutite si apoi isi
folosesc ghiarele puternice pentru a o sfarteca. Unele sunt vanatori activi
si patruleaza prin apa in cautarea hranei, pe cand altele isi pandesc
hrana. Multe dintre ele au carapace care le fac sa arate ca orice piatra
de pe fundul raului sau lacului. Cand prada se apropie, ele isi intind
capul cu viteza si o prind.
Broasca testoasa cu capul mare din Asia de Sud-Est traieste in rauri
cu flux rapid. Ea are un cap foarte mare si isi foloseste falcile puternice
pentru a-si marunti prada preferata - melcii acvatici.
Broastele testoase de uscat mananca aproape orice forma de materie
vegetala, de la tulpini uscate de iarba si cactusi, la plante verzi, flori
si fructe. Unor specii par sa le placa in mod deosebit florile galbene.
Multe specii care traiesc in deserturi trebuie sa reziste perioade lungi cu
hrana putina, asteptand sosirea ploilor pentru a se putea hrani cu plante
proaspete. Unele broaste testoase care traiesc in paduri se hranesc cu
cantitati mari de fungi, iar altele mananca chiar si mortaciuni sau uneori
excremente de animale.
Crocodili si aligatori
Crocodilii si speciile inrudite sunt carnivore. Maxilarul lung si
aspectul fetei pare a |