|
Schimbul permanent de substan?e ?i energie dintre organism ?i mediu se nume?te metabolism ?i constituie func?ia fundamental? a vie?ii ; încetarea metabolismului determin? moartea organismului.
Pentru eliberarea energiei ce se g?se?te acumulat? în substan?ele alimentare, au loc în organism reac?ii chimice (enzimatice), în urma c?rora rezult? ?i substan?e ce vor fi eliberate în mediul extern. Energia intrat? în organism nu se pierde, ci se transform? ?i se întoarce în mediu sub alte forme.
Glucidele se g?sesc în propor?ie mare în alimentele de origine vegetal? (grâu, porumb, orez, fructe, legume, zah?r, miere), ?i în cantitate mai mic? cele de origine animal? (lapte). În alimente, se g?sesc cu structur? chimic? diferit?: unele au molecul? mic?, monozaharide (glucoz?, galactoz?), altele au molecule duble, dizaharide (maltoz?, lactoz?), ?i în sfâr?it altele, cu molecula cea mai mare, polizaharidele (amidon, glicogen, celuloz?). Glucidele nu pot fi absorbite de organism decât în urma digestiei, care le transform? în molecule nozaharide, singurele capabile s? str?bat? bariera intestinal?, s? treac? în sânge ?i s? ajung? la ficat. Aici o parte se transform? prin sintez? în glicogen, ca substan?? de rezerv?, iar o alt? parte trece în circula?ia general? pentru a fi folosite de ?esuturi ?i organe.
Glucidele intr? în compozi?ia citoplasmei ?i din ele se elibereaz? aproximativ 60% din totalul energiei consumat? de organism (1 gram de glucoz? elibereaz? 4,1 calorii). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor în citoplasm? ?i transformarea lor pân? la ap? ?i bioxid de carbon. La nevoie ?i glicogenul de rezerv? din ficat poate fi transformat în glucoz? (monozaharid) ?i trecut? în sânge pentru consum. Nivelul glucozei în sânge este men?inut constant 1-1,5 grame la litru. Când glucidele sunt în exces, ele se pot transforma ?i în gr?simi ?i se depun ca atare în organism.
Lipidele (substan?e grase) se g?sesc în propor?ie mare în alimentele de origine animal? (unt, sl?nin?, carne de porc) ?i unele fructe (alune, nuci, m?sline). Ele nu pot fi absorbite în organism decât sub forma componentelor lor, adic? sub form? de glicerin? ?i acizi gra?i. În tubul digestiv, lipidele sunt descompuse în glicerin? ?i acizi gra?i, care trec în circula?ia limfatic? ?i sangvin?, resintetizându-se sub form? de gr?simi specifice omului. În citoplasma celular? sunt oxidate pân? la bioxid de carbon ?i ap?, eliberându-se o mare cantitate de energie : 1 gram de gr?sime elibereaz? 9,8 calorii. Alt? parte din aceste gr?simi se depoziteaz? ca material de rezerv? în celule adipoase de sub piele sau în jurul unor organe (rinichi, intestin, etc.), de unde sunt mobilizate ?i folosite la nevoie.
Protidele se g?sesc în alimente de origine animal? (carne, ou?, lapte) ?i vegetal? (fasole, maz?re, linte, soia, etc.). Cele de origine animal? se asimileaz? mai u?or în organism decât cele de origine vegetal?.
Protidele sunt substan?e fundamentale pentru buna func?ionare a organismului; ele nu pot lipsi din alimenta?ie. Pe lâng? rolul lor energetic, au în special rol plastic (formator), contribuind la cre?terea organismului ?i la refacerea ?esuturilor distruse prin func?ionarea ?i uzura organismului. De asemenea, ele intr? în alc?tuirea hormonilor, fermen?ilor, enzimelor ?i anticorpilor, care au rol important în func?iile ?i ap?rarea organismului.
Moleculele mari de protide, sunt desf?cute prin ac?iunea fermen?ilor, în diferite segmente ale tubului digestiv, în aminoacizi, singura form? capabil? s? str?bat? mucoasa intestinal? ?i s? treac? în sânge; ace?tia ajung la celule ?i sunt folosi?i pentru sinteza protidelor proprii fiin?e umane; prin metoda atomilor marca?i s-a constatat c?, în timp, toate protidele celulare sunt reînnoite; alt? parte din aminoacizi sunt oxidate pân? la bioxid de carbon ?i ap?, eliberându-se energie (un gram de protide elibereaz? 4,1 calorii) sau sunt folosite pentru sinteza glucidelor ?i lipidelor. Aminoacizii nu se depun sub form? de rezerv?.
Apa constituie 70% din greutatea corpului unui adult, fiind repartizat? în plasma sangvin?, în lichidul intersti?ial, în limf? ?i în citoplasma celular?. În tinere?e, organismul con?ine mai mult? ap?; paralel cu înaintarea în vârst?, organismul se deshidrateaz?.
Omul adult are nevoie de aproximativ 2-2,5 litri de ap? în 24 de ore. F?r? ap? un om moare în câteva zile prin deshidratare, pe când f?r? hran? poate tr?i 35-40 zile.
Apa provine din 2 surse:
din lichidele ?i alimentele ingerate
din oxidarea substan?elor organice în procesul de dezasimila?ie
În organism, apa alc?tuie?te partea fundamental? a mediilor interne (plasma sangvin?, lichidul tisular ?i limfa); are rol de solvent al substan?elor care se absorb prin sânge ?i limf?, transport? substan?ele dizolvate în ea la celule, din care ia produ?ii de dezasimila?ie pe care îi duce la organele de excre?ie, (rinichi ?i piele); înlesne?te toate reac?iile chimice ?i oxid?rile din organism, având rol de catalizator, ?i ia parte la men?inerea temperaturii constante a corpului gra?ie evapor?rii prin piele.
Eliminarea apei din organism se face prin rinichi (urin?, aproximativ 1500 ml. în 24 de ore), ?i înc? 1000 ml prin piele (transpira?ie), prin pl?mâni cu aerul expirat ?i prin intestinul gros (fecale).
S?rurile minerale înso?esc apa, fiind prezente în toate lichidele ?i celulele din organism. Ele formeaz? 5% din greutatea corpului; se elimin? zilnic prin urin?, transpira?ie ?i fecale ?i sunt înlocuite o dat? cu hrana, deoarece se g?sesc în toate alimentele în propor?ii variabile.
S?rurile minerale intr? în organism sub form? de clorurii, fosfa?ii, sulfa?ii de sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier etc.
Vitaminele sunt substan?e organice absolut necesare desf??ur?rii normale a proceselor vitale în organism; ele trebuie introduse odat? cu alimentele deoarece în organism nu se sintetizeaz? decât vitaminele D, K ?i B12 .
Vitaminele se g?sesc numai în alimentele proaspete ?i lipsesc în cele conservate;au un rol important în procesele de asimilare a alimentelor, de cre?tere a organismului ?i servesc ca material pentru sinteza unor fermen?i. Sunt substan?e catalizatoare, ne având nici un rol nutritiv ?i nici energetic. Se cunosc multe vitamine: A, B1, B2, B6, B12, C, D1, D2, E, F, H, K, P, PP.
Fiecare vitamin? are ac?iune specific?, lipsa ei provocând anumite tulbur?ri. Rela?ia alimentar? trebuie s? cuprind? atât substan?e energetice, cât ?i substan?e plastice ?i catalitice necesare organismului.
Glucidele din alimenta?ie trebuie s? fie în cantitate de 300-400 grame pe zi, crescând la cei care depun eforturi fizice pân? la 500-600 grame. Necesarul de lipide este 2-3 grame pe kilocorp în 24 de ore, crescând pân? la 4-5 grame în caz de activitate fizic? intens? sau la cei din regiunile cu clim? rece.
Nevoile de protide sunt mai crescute la copii (3,5 g. pe kilocorp în 24 de ore), decât la adul?i (2 g pe kilocorp în 24 de ore), deoarece la primele procese plastice (formatoare) ale organismului sunt intense.
S?rurile minerale ?i vitaminele se g?sesc în alimente consumate. Pentru a asigura necesarul de vitamine este recomandabil s? se foloseasc? în alimenta?ie zarzavaturi ?i fructe proaspete.
Nevoile alimentare sunt mai mici la oamenii de vârst? înaintat?, deoarece ?i procesele metabolice la ace?tia sunt mai sc?zute.
|