Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Melcii



Melcii

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 130 ori.


Cauta referat dupa: melcii


Descriere referat:
MELCII Melcul î?i duce casa-n spinare. Prin aceasta se deosebe?te de ce­lelalte molu?te. Gasteropodele (neamul melcului) au o cochilie ca un con lung, sucit în spiral?, în interiorul c?ruia sunt m?runtaiele; în scoic? se ascunde ?i animalul întreg, când îl silesc împrejur?rile. Închide gura scoicii cu un capac ?i st? retras a?a, cît vine vremea ne­prielnic?. Melci numero?i, fel de fel, sunt mai ales în apele m?rilor ?i al oceanelor. Sunt unii cît o trâmbi?? de mari. Scoicile lor sunt fel de fel colorate, fel de fel alc?tuite. Nu rar ajung ?i prin casele noastre drept podoab?, cum e cât un Murex, cu exteriorul numai spini; pe când pe din?untru str?luce?te ca sideful. Mai cunoscut este ghiocul, folosit de ?ig?nci la ghicit. În Marea Neagr? tr?iesc forme nume­roase, dar m?runte. În schimb e cunoscut melcul de vii, ale c?rui scoici se g?sesc pretutindeni. Acest animal respir? prin pl?mâni, dar tot îi place ume­zeala mai mult?. Când merge, încet ca orice melc, scoate din ascuns zisul scoicii un cap cu 4 corni?e, apoi piciorul musculos cu ajutorul c?ruia alunec? pe o punte ce o a?terne singur în cale. Talpa picioru­lui cuprinde multe ghinduri care secret? ni?te bale; în contact cu ae­rul, se înt?resc ca o pânz? sub?ire, lucie, dup? care adesea dai de urma animalului în ascunzi?ul lui din iarb?. În acest chip melcul poate s? treac? ?i peste ascu?i?ul unui brici, f?r? s?-?i fac? nici o t?ietur?. Melcul este lacom. H?cuie?te frunzele cu ajutorul unor din?i m?run?i, pe cerul gurii ?i pe buza de jos, aduna?i la un loc ca pe o r?­z?toare. Dac? pui melci în hârtie, peste noapte auzi în lini?tea od?ii cum o rod parc? ar fi ni?te ?oareci. C?tre toamn? î?i caut? un culcu?; se înfund? ceva în p?mânt prin locurile cu mu?chi, se trage în casa lui ?i o închide cu un ca­pac. St? a?a ascuns, f?r? s? mi?te; respir? încet, inima-i bate rar pân? ce vin iar??i zilele de prim?var?. E în mare cinste, la francezi mai ales; e c?utat ca o mâncare gus­toas?. ?i la noi se aduc, dar obiceiul e restrâns numai la cei care imit? str?in?tatea pân? ?i în aceast? direc?ie. Era o vreme când se cultivau, anume, în gr?dini îngr?dite cu sârm? deas?, se hr?neau cu salat?, cu legume anume cultivate pen­tru ei ?i f?cea osteneala, c?ci pe fiecare an se consumau în cantit??i mari. Numai dintr-un sat din sudul Germaniei s-au trimis într-un an (1908) 4 milioane de melci, la Paris. Obiceiul e vechi. Plini poveste?te c? pe vremea lui, Fluviu Lippinus se ocupa cu cre?terea melcilor ?i îngr??area lor, dându-le o hran? anumit? f?cut? din f?in? de grâu muiata-n vin. Melcul de vii e mare, cu scoica cenu?ie. Neamurile lui (Helix) sunt din cale-afar? de numeroase. Scoicile lor mai mici, cu brie ru­ginii, portocalii, se g?sesc pretutindeni, prin gr?dini, prin fâne?e ?.a. Adeseori pe marginea drumurilor din p?durile dese te opre?te-n loc un melc gol peste tot ?i negru ca p?cura de bâte la ochi cine ?tie de unde. Se târ??te pe puntea lucie ce o a?terne ?i se mi?c? domol, parc? nici nu-i pas? de du?mani. Nici n-are cum s? se team?, m?car c? e în calea tuturor. Dac? un câine, care-1 vede pentru întâia oar?; socotind c? e o buc??ic? bun? de gustat, îi vine pofta s?-1 ia în gur?, îl leap?d? repede, cu strâmb?turi ce arat? dezgustul. Va povesti tu­turor câinilor s? nu pun? cât vor tr?i gura pe acest melc gol. De aceea se preumbl? nesup?rat; d? din el un miros ca de plo?ni?? de câmp, iar carnea are un gust acru ?i în?ep?tor. În schimb du?manul lui cel mai r?u e soarele. Se fere?te de ar­?i??, fugind în umbra frunzarului des. Soarele îl usuc? ?i-1 omoar?. Tocmai din cauza îndr?znelii lui de a se ar?ta ziua mare pe margi­nea drumurilor b?tute, sau din cauza culorii lui, în vremurile vechi era un animal c?utat de vr?jitorii ?i doftorii satelor. Tocat m?runt; ca ?i carnea crud? de vac?, se d?dea împotriva ofticii; pus pe o umfl?tur?, se credea c? o lecuie?te; negii cad dac? se ung cu substan?a mucilaginoas?, iute, ce acoper? trupul. Azi e l?sat în pace ?i de oameni. Un neam al lui (Limax) e îns? pacostea gr?dinarilor. E tot lunguie?, gol peste tot, afar? de o scoic? sub?ire ca o bonet? lunguia?? ce o are pe spinare. Limac?ii atac? mai ales frunzele de salat?, f?când mari stric?ciuni în gr?dinile de zarzavat. Se cunoa?te urma lor dup? g?urile rotunde t?iate-n frunze, spre deosebire de urmele omi­zilor, care m?nânc? frunza din dung?. Ziua nu se v?d; stau la um­br?, sub frunze, sub pietre. De cum însereaz? îns?, încet-încet apuc? spre gr?dinile cu zarzavat. Se înmul?esc din cale-afar?, a?a încât pot ajunge periculo?i pentru munca omului. Te aperi împotriva lor f?când tarc cu praf de var în jurul straturilor sau aducând în gr?din? câteva broa?te râioase, du?manii lor naturali. Îi m?nânc? cu nemilu­ita. În acest chip tot poli?ia naturii este de folos. Pe uscat mai tr?iesc ?i al?i melci mai m?run?i, cu forme variate. Mai numeroase forme se g?sesc în iazuri, lacuri, unde e apa lim­pede ?i se afl? buruieni de balt?. Cea mai lesne de recunoscut este Planorbis, dup? scoica învârtit? ca un colac, nu în form? de con, ca la ceilal?i melci. E podoaba c?utat? pentru acvarii. Se urc? încet pe trunchiurile plantelor de ap?, c?ci respir? prin pl?mâni; trebuie s? vin? la fala apei ca s? ia oxigen din aer. Tovar??ul lui în iazuri este Limnaea, cu scoica mare, sucit? în... spiral?, lat? la gur?, îngustat? la vârf, dar atât de sub?ire încât e transparent?. Face ?i Limnaea pl?cere elevului care o pune în acvariu, c?ci nu st? locului. Mai ales interesant? e, când alunec? la suprafa?a apei. Pare c? patineaz? cu trupul în jos. Este unul din animalele care arat? o mare varia?ie în privin?a formei scoicii ?i a coloritului ei. E foarte c?utat din aceast? pricin? ca material pentru studierea raportului dintre fiin?e ?i schimbarea condi?iilor din mediu. Prin m?rile dep?rtate, pe ling? lamelibranhiate ?i melci, se mai g?sesc molu?te de alt soi, zise cefalopode, din care unele ajung pân? la 14m lungime, fiind spaima luntra?ilor: noroc c? tr?iesc în regiuni restrânse, prin p?r?ile Japoniei. Din neamul cefalopodelor sunt, bun?oar?, caracati?a, sepia. Au în jurul capului, cu 2 ochi holba?i, prelungiri în form? de bra?e cu multe ventuze în lung. Când prinde un animal, s-a ispr?vit cu el. La noi, în Marea Neagr?, nu tr?iesc cefalopode. Marea noastr? este altfel decât multe alte m?ri: Viet??i tr?iesc numai de la fal? pân? la 200 m. Dincolo de aceast? adâncime e cimitir întunecat, f?r? aer, iar apa e plin? cu un gaz otr?vitor. Nu tr?ie?te nici o vietate, afar? de câteva soiuri de microbi. Caracati?a, comun? în Marea Mediteran?, nu se încumet? s? treac? ?i în Marea Neagr?. În schimb, în m?rile trecute care acopereau p?mântul larii noas­tre, tr?iau multe cefalopode. Scoicile lor pietrificate se g?sesc în ma­lurile stâncoase de la Hâr?ova, la Svinita, la Strunga, în Bucegi, în H??masul Mare. Amoni?ilor, cefalopode cu scoica încol?cit?, poporul le-a dat numele de ?erpi împietri?i; belemnitilor, alte cefalopode din neamul sepiei, le-a spus coad? de ?arpe.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.