|
1. Introducere
Prin alc?tuirea ?i func?ionarea corpului s?u, omul se încadreaz? în lumea animalelor. Omul este un animal vertebrat care apar?ine clasei mamiferelor.
Corpul omenesc, ca ?i corpul tuturor vie?uitoarelor, formeaz? obiectul de studiu al biologiei. Principalele ramuri ale biologiei, care se ocup? cu studiul corpului omenesc, sunt anatomia ?i fiziologia omului.
Anatomia este ?tiin?a care studiaz? alc?tuirea corpului. În general, anatomia este ?tiin?a formei ?i structurii corpului.
Fiziologia este ?tiin?a care studiaz? procesele complexe care se desf??oar? în organism.
Anatomia ?i fiziologia, de?i sunt definite ca dou? ?tiin?e diferite, se g?sesc într-o strâns? leg?tur?, formând o unitate.
Importan?a teoretic? a anatomiei ?i fiziologiei omului const? în aceea c? studiul acestor dou? ?tiin?e contribuie la formarea unei concep?ii materialiste despre natur?.
Importan?a practic? const? în aceea c? anatomia ?i fiziologia omului formeaz? baza medicini umane.
Astfel, studierea anatomiei ?i fiziologiei omului are o importan?? deosebit?, atât ca disciplin? de cultur? general?, cât ?i ca disciplin? de cultur? special?.
2. M?duva spin?rii
Anatomia m?duvei spin?rii
M?duva spin?rii (medulla spinalis) este un cordon nervos a?ezat în canalul neural sau rahidian al coloanei vertebrale. Are o lungime de cca. 45 cm ?i se întinde de la nivelul vertebrei atlas pân? la a doua vertebr? lombar? (l2), unde se termin? în form? de con, iar de aici se continu? cu un fir terminal pân? la coccis. M?duva spin?rii nu este un cordon perfect cilindric, ci pu?in turtit dorso-ventral, având diametrul transversal între 10 ?i 13 mm, iar diametrul dorso-ventral de 8-9 mm.
În lungul m?duvei sunt dou? ?an?uri mediane care o împart în dou? jum?t??i simetrice (Fig. 1):
- ?an?ul median ventral
- ?an?ul median dorsal
?an?ul median ventral este adânc ?i mai deschis, iar ?an?ul median dorsal este mai pu?in adânc ?i mai îngust, continuându-se spre interior cu o lam? sub?ire care se nume?te septul dorsal.
La locul de ie?ire a r?d?cinilor nervilor rahidieni (spinali) se g?sesc alte dou? ?an?uri superficiale:
- ?an?ul colateral ventral corespunz?tor r?d?cinilor ventrale;
- ?an?ul colateral dorsal corespunz?tor r?d?cinilor dorsale.
Între ?an?ul median dorsal ?i ?an?ul colateral dorsal se afl? ?an?ul intermediar dorsal.
Aceste ?an?uri delimiteaz? în fiecare jum?tate a m?duvei spin?rii, trei cordoane ale substan?ei nervoase albe:
- cordonul ventral care este cuprins între ?an?ul median ventral ?i ?an?ul colateral ventral;
- cordonul lateral care este cuprins între ?an?ul colateral ventral ?i ?an?ul colateral
dorsal;
- cordonul dorsal care este cuprins între ?an?ul colateral dorsal ?i ?an?ul median dorsal.
2.1. Meningele rahidian
Nevraxul este învelit în trei membrane, care formeaz? meningele. Partea din jurul m?duvei spin?rii se nume?te meninge rahidian.
Aceste membrane sunt dispuse dinspre exterior spre interior, în urm?toarea ordine:
- dura mater
- arahnoida
- pia mater
Dura mater rahidian? este o membran? fibroas? foarte rezistent?, care c?ptu?e?te canalul rahidian, ea este separat? de pere?ii canalului rahidian printr-un strat de ?esut gras.
Arahnoida este o lam? conjunctiv? format? din celule epiteliale, care trimite spre pia mater trabecule conjunctive.
Între dura mater ?i arahnoid? se afl? un spa?iu numit spa?iu subdural.
Pia mater este membrana intern?, care ader? intim de substan?a medular?, urm?rind relieful ei. Ea este o membran? fibro-vascular?, con?inând vase care hr?nesc substan?a nervoas?.
2.2. Structura m?duvei spin?rii
Într-o sec?iune transversal? prin m?duva spin?rii se observ? cele dou? feluri de substan?? nervoas?:
- substan?a cenu?ie
- substan?a alb?
2.2.1. Substan?a cenu?ie
Substan?a cenu?ie se afl? a?ezat? în regiunea central?, iar substan?a alb? se afl? la periferie.
Substan?a cenu?ie este dispus? pe sec?iune în forma literei „H”, ?i reprezint? o îngr?m?dire de neuroni care, dup? dispozi?ia axonului lor, pot fi grupa?i în trei categorii:
- neuroni radiculari
- neuroni intercalari
- neuroni cordonali
Neuronii radiculari sunt neuroni mari ai c?ror axoni formeaz? r?d?cinile ventrale ale nervilor rahidieni. Neuronii radiculari sunt neuroni motori.
Neuronii intercalari sunt neuroni de dimensiuni variabile, ai c?ror axoni r?mân în substan?a cenu?ie ?i se pun în leg?tur? cu dendritele neuronilor radiculari. Neuronii intercalari sunt neuroni de asocia?ie.
Neuronii cordonali sunt neuroni ai c?ror axoni p?r?sesc substan?a cenu?ie ?i formeaz? diferitele cordoane de substan?? alb?.
2.2.2 Substan?a alb?
Substan?a alb? a m?duvei spin?rii este format? dintr-un complex de fibre, în majoritate mielinice, care sunt dispuse în cordoane.
Fibrele din substan?a alb? au dispozi?ii variate; sunt longitudinale în cordoane, transversale în comisura alb? ?i oblice în r?d?cinile nervilor rahidieni.
Unele din aceste fibre î?i au originea în neuronii situa?i în interiorul m?duvei ?i se numesc fibre endogene, iar altele î?i au originea în neuronii din afara m?duvei acestea numindu-se fibre exogene.
Fibrele endogene sunt de dou? feluri: fibre scurte ?i fibre lungi
Fibrele scurte sau de asocia?ie nu ies din m?duv? ?i prin prelungirile lor (ascendente, descendente ?i colaterale), fac leg?tura dintre diferitele segmente ale m?duvei.
Fibrele lungi sau de proiec?ie ies din m?duv? ?i ajung pân? la diferite segmente ale encefalului.
Fibrele exogene provin din ganglionii nervo?i ?i din centri encefalici. Ele alc?tuiesc c?ile senzitive ?i motoare ale sistemului nervos central. Dup? func?iile lor se împart în:
- fibre aferente sau centripete
- fibre eferente sau centrifuge
2.2.3 Nervii rahidieni
Din fiecare segment al m?duvei spin?rii porne?te o pereche de nervi rahidieni sau spinali. Sunt deci 31 de perechi de nervi rahidieni.
Un nerv rahidian porne?te din m?duv? prin dou? r?d?cini:
- r?d?cina ventral?
- r?d?cina dorsal?
Ambele r?d?cini formeaz? nervul rahidian sau spinal.
2.2.4. Arcul reflex medular
Unitatea func?ional? a m?duvei spin?rii o formeaz? arcul reflex medular. Acesta reprezint? aparatul elementar pentru întreg sistemul nervos. Arcul reflex medular este format din neuroni ?i prelungirile acestora.
Arcul reflex medular este elementul func?ional al m?duvei spin?rii.
3. Fiziologia m?duvei spin?rii
M?duva spin?rii îndepline?te dou? func?ii principale:
- func?ia de centru nervos
- func?ia de conducere
3.1. Func?ia de centru nervos
Func?ia de centru nervos este îndeplinit? de aparatul elementar prin care se efectueaz? reflexe somatice (ale vie?ii de rela?ie) ?i reflexe vegetative (ale vie?ii vegetative).
Reflexele somatice se produc pe calea arcului reflex, reprezentat de nervul rahidian. Excita?ia primit? de termina?iile din piele ale nervilor rahidieni, se propag? sub forma de influx nervos prin neuronul centripet din ganglionul spinal, ?i prin r?d?cina dorsal? p?trunde în substan?a cenu?ie a m?duvei.
Acest proces se nume?te act reflex medular.
Actul reflex medular este deci procesul fiziologic care se petrece pe traiectul arcului reflex medular ?i reprezint? r?spunsul organismului la excitant, cu participarea m?duvei spin?rii.
Am v?zut c? m?duva spin?rii este împ?r?it? în segmente corespunz?toare celor 31 de perechi de nervi rahidieni. Astfel, arcurile reflexe ale unor acte reflexe corespund unor anumite segmente ale m?duvei. Dac? excita?ia este îns? mai intens?, ea iradiaz? ?i poate cuprinde ?i segmentele învecinate; când este foarte puternic? se r?spânde?te în toat? m?duva.
Experien?ele au dus la stabilirea unor legi ale reflexelor. Acestea sunt:
Legea unilateralit??ii
Legea simetriei
Legea iradia?iei
Legea generaliz?rii
Reflexele medulare sunt dirijate de m?duva spin?rii prin centri medulari. Dup? func?ii ei se grupeaz? în:
- centrii somatomotori;
- centrii vegetativi.
Centrii somatomotori ?in sub dependen?a lor activitatea mu?chilor scheletici. Ei sunt dispu?i în coloanele ventrale ?i se grupeaz? în:
- centrii contrac?iei mu?chilor scheletici;
- centrii tonusului muscular.
Centrii contrac?iei mu?chilor scheletici sunt numero?i. Cei mai importan?i sunt:
- Centrii motori ai musculaturii membrelor. Sunt localiza?i în special în cele dou? umfl?turi ale m?duvei.
- Centrii motori ai musculaturii trunchiului. Sunt dispu?i în regiunea toracic? a m?duvei.
- Centrul motor al diafragmei (centrul frenic). Conduce contrac?ia mu?chiului diafragmatic; el se g?se?te în regiunea cervical? a m?duvei.
Centrii tonusului muscular sunt centrii care ?in sub dependen?a lor tonusul muscular, adic? starea de u?oar? contrac?ie permanent? în care se g?sesc mu?chii. Ace?ti centrii se g?sesc r?spândi?i în tot lungul m?duvei.
Centrii vegetativi ?in sub dependen?a lor activitatea musculaturii din organele interne. Ei pot fi grupa?i în centrii simpatici ?i centrii parasimpatici.
Centrii simpatici se g?sesc localiza?i în coloanele laterale ale m?duvei din regiunea cervical? pân? în regiunea sacrat?.
Centrii parasimpatici sunt localiza?i în m?duva sacrat?, în regiunea medial? a bazei coloanei vertebrale.
M?duva spin?rii, prin centrii medulari, are ?i rolul de a coordona mi?c?rile reflexe.
3.2. Func?ia de conducere
Func?ia de conducere este îndeplinit? de substan?a alb? a m?duvei, prin fasciculele care alc?tuiesc cordoanele ventrale, laterale ?i dorsale.
Aparatul de conducere este alc?tuit din:
- c?i ascendente (aferente) sau spino-encefalice;
- c?i descendente (eferente) sau encefalo-spinale.
C?ile ascendente iau na?tere din ramurile lungi ale fibrelor axonice care au p?truns în m?duv? prin r?d?cinile dorsale ale nervilor rahidieni.
Astfel, o excita?ie venit? de la periferie poate fi transmis? într-un arc reflex medular ?i în acela?i timp poate fi transmis?, pe calea ramurilor lungi, ?i la diferite zone ale encefalului.
O cale ascendent? are trei neuroni:
- primul neuron se afl? în afara sistemului nervos central, în ganglionul spinal;
- al doilea neuron se afl?, fie coloana dorsal? a substan?ei cenu?ii, fie în bulb;
- al treilea neuron, pentru cele mai multe c?i, se afl? în talamus.
Axonul acestui ultim neuron ajunge la scoar?a cerebral? pe emisfera cerebral? opus? p?r?ii de unde a pornit excita?ia.
C?ile ascendente sunt:
Fasciculul lui Goll;
Fasciculul lui Burdach;
Fasciculul spino-cerebelos ventral;
Fasciculul spino-cerebelos dorsal;
Fasciculul spino-talamic.
C?ile descendente conduc impulsurile nervoase de la celulele motoare din diferite etaje ale encefalului spre organele efectoare. Pentru a ajunge la organul efector, impulsul nervos, pornit din neuronul motor encefalic, ajunge la neuronul radicular din m?duv?.
C?ile descendente sunt:
Fasciculul piramidal direct (Turck);
Fasciculul piramidal încruci?at;
Fasciculul tecto-spinal;
Fasciculul vestibulo-spinal;
Fasciculul olivo-spinal.
C?ile descendente pot fi împ?r?ite, dup? func?ii, în dou? grupe:
- c?ile mi?c?rilor voluntare;
- c?ile mi?c?rilor automate ?i semivoluntare.
C?ile mi?c?rilor voluntare sunt c?ile legate de celulele piramidale ale scoar?ei cerebrale.
Acestea sunt fasciculul piramidal direct (Turck) ?i fasciculul piramidal încruci?at.
C?ile mi?c?rilor automate ?i semivoluntare î?i au originea în celulele diferitelor forma?iuni subcorticale.
Acestea sunt fasciculul tecto-spinal, fasciculul vestibulo-spinal, fasciculul olivo-spinal.
4. Bibliografie
Prof. I.C. Petricu, Prof. I.C. Voiculescu
ANATOMIA ?I FIZIOLOGIA OMULUI, Editura Medical?, Bucure?ti 1959.
Autor:
Cioara Valentin Razvan
Grup ?colar Industrial „Sf.Pantelimon”
CLS. a XI-a A(Informatic?) 2000-2001 |