Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Lupul

Descriere referat:

Lupul Inteligent, inventiv si adaptabil, lupul este probabil specia cea mai r�sp�ndit� dintre mamiferele care tr�iesc �n prezent. Pe vremuri, lupul era prezent �n �ntreaga emisfer� nordic�, adapt�ndu-se cu succes la cele mai diferite conditii de trai. Pentru a se descurca �n aceste conditii divese, lupul a fost nevoit s� �nvete s� v�neze cele mai diferite viet�ti, fie insecte, roz�toare, sau animale mai mari, cum este elanul, bizonul sau boul moscat. Este un v�n�tor foarte talentat, �ns� modul lui de trai are un impediment major: este concurent direct al omului, si pe majoritatea zonei lui de r�sp�ndire a pierdut �n aceast� lupt� inegal�. Lupul rosu, care pe vremuri popula regiunea sud-estic� a Statelor Unite, azi este foarte rar; exemplarele care tr�iau �n s�lb�ticie poate chiar au disp�rut complet. Lupul este r�sp�ndit �n Canada, Alaska, Europa de Est, Peninsula Scandinav�, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Central� si Siberia, dar densitatea lor este �n general redus� pe aceste arii. Lupul are mai multe subspecii distincte, cum este lupul polar, lupul de p�dure nord-american, lupul de step� din deserturile Asiei Centrale si lupul comun, care tr�ieste si ast�zi �n muntii si p�durile est-europene si ale peninsulei scandinave. Lupul de pustiu este mai zvelt si mai deschis la culoare dec�t lupul european si nord-american, iar lupii polari din tundrele nordice sunt mai mari, av�nd blana alb� si mai groas�. O hait� de lupi este de fapt o familie mai mare, care rareori num�r� peste 20 exemplare. Majoritatea haitelor sunt formate dintr-un num�r sase-opt indivizi dezvoltati, conduc�torii lor fiind perechea dominant� - masculul si femela alfa, dup� cum le denumesc specialistii �n domeniu. �n mod normal �n hait� numai acestia pot avea urmasi. �n haitele mai mici, restul exemplarelor dezvoltate sunt puii din anul anterior ai perechii dominante, care �nc� nu posed� teritoriu propriu. Lupii sunt animale deosebit de sociale, dar comportamentul �n societatea lor este influentat nu numai de instinctul de cooperare, ci si de pozitia ocupat� �n ierarhia interioar�. �n v�rful ierarhiei este perechea alfa - masculul este putin mai dominant -, iar restul indivizilor se conformeaz� �ntotdeauna vointei lor. Dac� piere unul din perechea alfa, locul acestuia este luat de un alt individ din hait�. �n aceste situatii are loc o competitie pentru ocuparea pozitiei de lider, dar o lupt� adev�rat� are loc rar deoarece ar �nsemna r�nirea unor indivizi importanti �n v�n�toare. Din aceast� cauz� luptele sunt strict simbolice. �ntr-o oarecare m�sur� fiecare individ �si cunoaste propria pozitie �n ierarhia haitei. Ori de c�te ori se re�nt�runeste haita, are loc repetarea ritualelor de prestigiu, partial pentru confirmarea pozitiilor si partial pentru verificarea validit�tii acestora. Uneori are loc o reorganizare, adic� un exemplar dominant se trezeste �ntr-o pozitie inferioar�. Aceste exemplare retrogradate �si aleg adesea calea independentei. Teritoriul Lupii tineri de la baza sc�rii ierarhice nu au mult de pierdut. Cu timpul p�r�sesc haita si �ncearc� s�-si g�seasc� o pereche si s�-si �ntemeieze propria hait�. Acesti "lupi singuratici" sunt uneori nevoiti s� fac� c�l�torii foarte lungi. Lupul singuratic este foarte atent. �ncearc� s� ocoleasc� teritoriile haitelor str�ine si s� nu fac� g�l�gie, deoarece o poate p�ti usor dac� �nt�lneste o alt� hait�. Cu toate c� �n interiorul haitei luptele s�ngeroase sunt foarte rare, �n lupta pentru eliminarea intrusilor, haita atac� necrut�tor. Dac� lupul singuratic reuseste s� evite contactul cu propria specie, poate ajunge usor pe un teritoriu populat de oameni, unde eventual omoar� o oaie si va fi p�n� la urm� �mpuscat. Toamna si iarna, haita duce o viat� nomad� pe un teritoriu mai mare dec�t zona de resedint�. Pe teritoriile unde exist� animale de prad� din belsug, habitatele sunt mai mici si bine demarcate (circa 100 km�). Dac� prada este rar�, atunci acest teritoriu este de cel putin zece ori mai mare. Lupii de tundre, din teritoriile nordice, care v�neaz� reni, urm�resc migrarea animalelor de prad� pe parcursul anului. De multe ori turmele de reni str�bat �mpreun� cu haitele de lupi teritorii imense. �n Alska s-a urm�rit o astfel de hait� care a parcurs 1100 km �n sase s�pt�m�ni, cutreier�nd circa 13000 km�. Marcarea prin secretii mirositoare Bine�nteles, haita nu poate declara un astfel de teritoriu imens proprietate privat�, dar zonele de resedint� mici, se consider� teritorii proprii. Membrii haitei marcheaz� teritoriul prin secretii mirositoare - exact cum procedeaz� c�inii la primul st�lp electric �nt�lnit. Aceste semne avertizeaz� lupii din vecin�tate c� p�trunderea �n teritoriul marcat "este interzis�". Marcarea prin mirosuri este principalul mijloc de comunicare �ntre lupi. Un alt mijloc de comunicare este urletul. Luptele dintre haite nu au un final fericit, de aceea fiecare hait� �si semnaleaz� cu precautie prezenta de la distant� prin urlet. La �nceput url� numai unul, apoi �ncep si tovar�sii lui, parc� urletul ar fi o pl�cere. Lupii din hait�, care se aventureaz� singuri prin p�dure, url� pentru a tine leg�tura cu ceilalti. C�nd o hait� �ncepe s� urle, de obicei toate haitele din zon� �ncep s� urle �ntre ele, realiz�nd un concert �nfior�tor. Dac� o hait� este mic�, �nseamn� c� este vulnerabil�, este deci mai bine pentru ea s� se retrag� �n liniste. Din considerente similare, nici lupii singuratici nu url� niciodat�. T�cerea poate avea si un alt motiv; de exemplu atunci c�nd o hait� vrea s� ocupe un teritoriu vecin, r�m�ne �n liniste pentru a putea surprinde haita vecin�. Reproducerea La sf�rsitul prim�verii comportamentul lupilor din hait� se schimb�. Migrarea pe �ntreg teritoriul habitatului este �nlocuit� cu v�n�toarea scurt�, av�nd punctul de plecare tab�ra. Alegerea acestui loc este privilegiul femelei gestante. Aceasta este de obicei femela cu rangul cel mai �nalt, perechea mascului conduc�tor din hait� (la lupi perechea r�m�ne de obicei �mpreun� p�n� la moarte). Dup� o perioad� de gestatie de sapte s�pt�m�ni se nasc patru-sapte pui neputinciosi, orbi. �n urm�toarele trei s�pt�m�ni, femela nu iese aproape deloc din vizuin�. Perechea ei face rost de hrana necesar�, ajutat de ceilati indivizi din hait�, care particip� at�t la hr�nirea femelei c�t si a puilor. Acestia accept� si �ngrijirea puilor, c�nd lupoaica este la v�n�toare. Dup� dou�-trei luni, puii ies deja �mpreun� cu haita. Nu mai au nevoie de vizuin�, dar r�m�n cu p�rintii �nc� multi ani. �n acest timp �nvat� cum, unde si ce s� v�neze, iar �n final p�r�sesc haita si �ncearc� s� �ntemeieze o hait� proprie. V�n�toarea Lupul nu este pretentios; m�n�nc� orice poate prinde si imobiliza. Vara, meniul lui este compus dintr-o sumedenie de ciud�tenii - p�s�ri, broscute, g�ndaci si uneori chiar licheni si fructe. M�n�nc� si lesuri, fapt ce a contribuit la formarea imaginii lor proaste �n ochii oamenilor, deoarece �n trecut, asem�n�tor cu hoitarii, m�ncau carnea de pe cadavrele omenesti. Aceste surse de hran� sunt �ntotdeauna binevenite la lupi, dar dac� tot este nevoie s� v�neze, acestia aleg �ntotdeauna prada cea mai mare pe care o pot captura, astfel f�c�nd c�t mai rentabil� energia consumat� �n v�n�toare. Pentru lupul singuratic, prada cea mai convenabil� este puiul sau c�prioara t�n�r� sau un miel, dar dac� o hait� �ntreag� v�neaz�, atunci cu c�t prada este mai mare cu at�t c�stigul haitei este mai mare. Lupii care v�neaz� �n hait� pot captura un elan matur de 500 kg sau chiar mai mult, de zece ori mai mare dec�t un lup bine dezvoltat. Pentru capturarea unei astfel de pr�zi este nevoie de mult� fort�, d�rzenie si o conlucrare foarte bun� �n echip�. �n timpul v�n�torii, lupii se ghideaz� mai ales dup� miros. C�nd haita miroase ceva, lupii se opresc, �si �ntorc capul �n directia din care simt mirosul, si-si misc� entuziasmati coada, savur�nd mirosul pr�zsii. Cum procedeaz� dup� aceasta, depinde de conditiile teritoriale. �ntr-un spatiu deschis haita atac� instantaneu. �n p�duri au sanse mai bune de a se apropia c�t mai mult de prad�, cu at�t mai mult dac� urm�resc mirosul acesteia, av�nd v�ntul din fat�. Dac� prada este singuratic�, sansele sunt bune pentru a o prinde, dar �n majoritatea cazurilor aceasta simte pericolul si se ap�r�. Dac� are dimensiuni mari, atunci se opreste pe loc si d� din copite, iar lupii se retrag probabil pentru a c�uta o prad� mai mic�, mai usor de capturat. Dac� prada o ia la fug�, lupii se lanseaz� �n urm�rirea ei, dar dac� distanta nu scade repede, renunt� pentru a nu consuma prea mult� energie. Selectia natural� Animalele dezvoltate, puternice si s�n�toase nu au motiv s� se team� de lupi, �ns� cele tinere, b�tr�ne, schiope sau bolnave sunt alese ca tint�, fiind usor de capturat. Acest lucru iese �n evident� atunci c�nd haita atac� o turm� de reni sau de boi moscati: tintesc exemplarele care r�m�n �n urm� si captureaz� �ntotdeauna exemplarele cele mai slabe. Din acest considerent turma care este atacat� periodic de lupi este mai s�n�toas� �n ansamblu dec�t cea care se bucur� de o protectie total�. Lupii, �ndat� ce au fosrt detectati, �ncearc� s� sperie turma pentru a o fug�ri, ca s� izoleze individul cel mai slab de retul turmei. Dac� nu reusesc, turma �si str�nge r�ndurile si �mpreun� se ap�r� cu coarnele si copitele, lupii fiind neputinciosi �n aceste conditii. Lucrul �n echip� Cooperarea poate spori serios sansele lupilor. Dou� sau trei exemplare din hait� se ascund, �n timp ce restul fug�resc turma c�tre ele. C�nd fug�ritii �si dau seama c� au c�zut �n capcan�, cei puternici pot abandona �nsp�im�ntati pe cei slabi. Unul dintre lupi prinde prada iar restul lupilor �i sar �n ajutor si �n �ngr�m�deala de copite si picioare tintuiesc victima la p�m�nt. Din prad� au parte si cei de la baza ierarhiei, dar se m�n�nc� �n ordinea strict ierarhic� si dac� mai r�m�ne atunci o �ngroap� sau pur si simplu o las� acolo. Apoi se spal� �ntr-un p�r�u apropiat, dorm putin si se �ntorc pentru a continua osp�tul. Pentru femelele care al�pteaz� si pentru pui aduc hran� �n f�lci sau �n stomac. Un lup poate consuma p�n� la 10 kg de carne deodat�. Oasele sunt cur�tate si de cele mai mici f�sii de carne, iar animalele cele mai mici sunt m�ncate �n �ntregime. Deoarece 90% din h�ituiri se las� cu esec, lupii pot r�bda de foame mai multe zile la r�nd. Succesele �n v�n�toare trebuie folosite cu eficient� maxim� pentru a putea supravietui.

Alte referate din materia: Biologie

Nr.	Nume referat	Hits
1	Feriga	1814
2	Affenpinscher-ul	1129
3	Anaconda	2070
4	Aripi	1123
5	Bauceron-ul	1170
6	Bobtail sau Old English Sheepdog	1107
7	Celulaprocariota	1222
8	Ciobanescul Belgian sau Groenendael	1135
9	Fetele aflate la pubertate	1225
10	Salvati planeta	2833
11	Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator	1256
12	Ursul Carpatin	1567
13	Totul sau aproape totul despre dinozauri	1712
14	Tropisme, nutatiile si nastiile la plante	1674
15	Tulburarile somnului	1642
16	Tumorile	1462
17	Ulcerul gastroduodenal	1499
18	Ultimii dinozauri	1424
19	Urechea	2555
20	Ursul Koala	2193
21	VULTURI	1522
22	Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor	1464
23	Vederea Stereoscopica	1319
24	Veghea, somnul si activitatea cerebrala	1542
25	Vertebrate acvatice	1752

Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier

Referat Lupul

Lupul

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 252 ori.

Descriere referat:

Alte referate din materia: Biologie