|
LIMBA
(LINGUA, GLOSSA)
Limba este un organ musculo-membranos, de forma
conica, foarte mobil, care participa la alcatuirea peretelui inferior al
cavitatii bucale. Limba este organul gustului. Ea are si un rol digestiv
foarte important, participand la masticatie si deglutitie, iar la noul-
nascut la sugere. Limba mai are si rol fonator, in articularea consoanelor
linguale.
CONFORMATIA EXTERIOARA.
Limba nu poate fi vazuta in intregime chiar daca
gura este larg deschisa. Ea e formata din doua segmente: corpul si
radacina. Separatia dintre corp si radacina o face un sant in forma de V,
numit santul terminal, situat la cativa milimetri inapoia V-ului lingual.
El prezinta la varful lui o depresiune numita gaura oarba.
Radacina limbii este portiunea dinapoia santului
terminal. Ea e situata in faringe, de unde si numele de segment faringian.
Corpul limbii este portiunea situata
inaintea santului terminal. Aceasta portiune se gaseste in cavitatea bucala
si de aceea e numit segmentul bucal.
Corpul limbii prezinta doua fete (fata dorsala
sau superioara si fata inferioara), doua margini, un varf si o baza.
STRUCTURA LIMBII
Limba are un schelet osteo- fibros, un continut
muscular si o membrana invelitoare; este lipsita de submucoasa.
Scheletul osteo- fibros este format din osul
hioid si din doua formatiuni fibroase: membrana hioglosiana si septul
lingual.
Muschii limbii se impletesc intre ei intr-un mod
extrem de complicat. Dupa origine, ei se grupeaza in muschi extrinseci (cu
origine pe oasele sau pe organele invecinate) si muschi intrinseci (care se
fixeaza cu ambele capete in interiorul limbii. Sunt formati din fibre
striate.
Muschii extrinseci sunt: m. genioglos, m.
hioglos, m. stiloglos, m. tonsiloglos, m. palatoglos si faringoglos. Ei
actioneaza asupra limbii in intregime, realizand deplasari ale ei.
Muschii intrinseci sunt: m. longitudinal
inferior, m. longitudinal, m. transvers, m. vertical. Rolul lor este de a
modifica forma acestui organ.
Limba este un organ extrem de mobil. Cu varful
ei putem sa parcurgem toata cavitatea bucala: inapoi pana la palatul dur,
pe laturi pana la arcadele dentare si inainte pana in vestibul. In cazuri
de mobilitate exagerata, aceste limite pot fi depasite.
Mucoasa linguala acopera musculatura limbii si
se continua cu mucoasa buco-faringiana. Mucoasa linguala prezinta: papile,
glande si foliculi limfatici.
SIMTUL GUSTULUI
Receptorii gustativi sunt stimulati
prin contact direct de un anumit numar de subs |