|
LEGILE MENDELIENE
Gregor Mendel este fondatorul geneticii ca stiinta. El a studiat
transmiterea caracterelor ereditare in descendenta si a fundamentat legile
ereditatii.
Marea importanta a legilor mendeliene consta in:
1. - demonstrarea faptului ca, transmiterea ereditara a caracterelor se
realizeaza prin intermediul unor factori ereditari , prezenti in toate
celulele organismului. Prin combinarea probabilistica a acestor
factori ereditari, de origine materna si paterna, rezulta segregarea
caracterelor in descendenta.
2. - studiile lui Mendel au dovedit ca factorii ereditari recesivi pot
sa nu se manifeste la descendenta , ramanand in stare ascunsa. Aceasta
inseamna ca transmiterea factorilor ereditari nu este afectata de
prezenta caracterului respectiv, ei mostenindu-se la urmasi numai pe
baza combinarii probabilistice a factorilor ereditari.
Mendel a lucrat in special pe mazare, planta ce se reproduce prin
autopolenizare.Soiurile folosite prezentau caractere distincte si
constante, produceau descendenti similari si se puteau hibrida prin
polenizare artificiala si incrucisata. Hibridarea este procesul de
incrucusare intre indivizi deosebiti genetic.Descendentii se numesc
hibrizi.Cand indivizii se deosebesc printr-o pereche de caractere
ereditare este vorba de monohibridare, iar cand se deosebesc prin doua
perechi de caractere ereditare ,de dihibridare. Ulterior s-a dovedit ca
legile mendeliene sunt valabile si la animale.
Un exemplu il constituie incrucisarile intre tipul salbatic de cobai
de culoare gri, cu cel cu blana alba, de tip albinos. Prin hibridarea
intre o femela alba cu un mascul gri,puii au fost toti de culoare gri .
Gena pentru culoarea gri este dominanta, iar pentru coloarea alba este
recesiva. Puii hibrizi mostenesc ambele gene, dar nu o manifesta decat
pe cea dominanta (F1). In F2 s- a produs segregarea: trei sferturi
dintre pui au fost de culoare gri si un sfert de culoare alba.
Cercetarile ulterioare au demonstrat ca legile mendeliene au
valabilitate si la om.Mendel fiind si matematician , a cautat sa aplice
calculul probabilitatilor in interpretarea rezultatelor obtinute la
hibridarea plantelor.
In cazul incrucisarii intre organisme care difera printr-o pereche de
caractere (AA si aa) se obtin in prima generatie , exclusiv heterozigoti
(Aa ) la care se manifesta caracterul dominant, aceste organisme
heterozigote produc doua tipuri de gameti ( A si a ) in proportie egala.
La incrucisarea intre organisme heterozigote ( Aa * Aa ), prin combinarea
probabilistica gametilor , se obtin urmatoarele tipuri de organisme
:tipurile de organisme AA (25%) si Aa (50%) sunt identice fenotip, asa ca
in F2, segregarea dupa fenotip este de 75% cu car |