Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Istoria clonarii



Istoria clonarii

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 164 ori.


Cauta referat dupa: istoria clonarii


Descriere referat:
350 înainte de Hristos Acum câteva mii de ani primii oameni de ?tiin?? au început s? pun? întreb?ri despre fiziologia vie?ii, de exemplu „cum sunt crea?i copii?” Era în jurul anului 350 î.Hr. în Grecia Antic? când Aristotel a încercat s? r?spund? la aceste întreb?ri. El a spart câteva ou? de g?in? pentru a observa anatomia interiorului. El a ajuns la concluzia corect? c? acea parte minuscul? a oului se va dezvolta în cele din urm? în ceva mult mai mare. Din nefericire nu to?i din antichitate au aderat la aceast? concluzie. Roman Secena anun?a c? spermatozoidul pornea cu câte un om întreg în el. Asta însemna c? celulele nu trebuiau s? se combine pentru a crea organele ?i pilozit??ile deoarece ele existau deja. Dintr-un motiv straniu, to?i credeau în teoria lui Secena, chiar dac? era o teorie gre?it?. În 1609, primele microscoape erau inventate iar oamenii de ?tiin?? puteau observa celulele, nucleele ?i modul în care celulele se divid singure în reproducere. Totu?i ideea lui Secena a fost considerat? ca valid? pân? spre sfâr?itul sec. XIX când oamenii de ?tiin?? au descoperit c? un singur ou fertilizat se dezvolt? într-un organism viu complet format din milioane ?i milioane de celule. Aceste cuno?tin?e au ridicat ?i mai multe întreb?ri: „cum le cresc copiilor nasurile?”, „dece seam?n? progeniturile unui organism viu seam?n? cu p?rin?ii?”, „de unde ?tie oul în ce s? creasc??” Singurele r?spunsuri pe care le-au dat oamenii de ?tiin?? a fost tehnica camuflajului ?i asimilarea sângelui. Din nefericire adev?ratele r?spunsuri erau mult mai mici ?i de partea molecular? a lucrurilor, lucruri pe care oamenii de ?tiin?? nu le cuno?teau înc?. Începutul secolului al XIX-lea În 1859, în Anglia, Charles Darwin a publicat una dintre cele mai faimoase c?r?i scrise vreodat?: „Originea Speciilor din punctul de vedere al Selec?iei Naturale”. Înainte de Darwin marea majoritate a oamenilor credea c? Dumnezeu este creatorul tuturor creaturilor vii de pe planet?. Din p?cate Darwin a avut o vedere prea ?tiin?ific? asupra vie?ii. La un moment dat el a descoperit oase de animale disp?rute de mult ?i a observat similitudinea estic? cu cele ale animalelor existente în ziua de ast?zi. Darwin a fost primul care a ini?iai teoria evolu?ionist?. Chiar ?i cu dovezi oamenii au g?sit foarte greu de crezut c? oamenii au evoluat din maimu?e. Din cauza acestor idei ?i a cercet?rilor sale, oamenii de ?tiin?? nu au putut ajunge la concluzia c? via?a pe P?mânt a pornit de la o simpl? bacterie care a evoluat în organisme complexe. Dar Darwin nu ?i-a dat seama de ce copii sunt atât de similari p?rin?ilor din punct de vedere estetic ?i anatomic. Singura lui ipotez? a fost aceea c?, descenden?ii seam?n? cu p?rin?ii din cauza faptului c? sângele este amestecat. Darwin nu a fost tocmai corect ?i exact în descoperirea misterului genelor, acidului dezoxiribonucleic (ADN) ?i proteinelor. Sfâr?itul secolului al XIX-lea Într-o zi, Gregor Mendel lucra ca c?lug?r într-o m?n?stire în Austria. Era o singur? problem?, el dorea s? devin? om de ?tiin??. În timpul lungilor ore de udat, plivit ?i cultivat Mendel a fost în stare s? fac? unele observa?ii despre plantele din jurul s?u. ?i a descoperit ceva foarte fascinant ?i intrigant. El a observat c? existau unele plante de fasole care erau netede iar altele care erau încre?ite. Mendel a decis s? fac? un experiment; el a încruci?at fasolea încre?it? cu cea neted?. Rezultatul celei de-a doua genera?ie erau numai fasole neted?. Fasolea încre?it? disp?ruse. El a continuat experimentul în ce-a de-a treia genera?ie din care a rezultat fasole neted? cât ?i încre?it?. Ceva foarte ciudat se întâmpla, dar întrebarea era ce? Mendel a concluzionat într-o ipotez? care a fost în general adev?rat?. El a concluzionat c? în?untrul fiec?rei plante de fasole exist? instruc?iuni pe care le-a numit factori (ast?zi se numesc gene). Fiecare plant? de fasole avea dou? surse de informa?ii care controlau instruc?iunile pentru toate elementele dintr-un organism viu. Dar deoarece erau dou? forme de instruc?iuni care controlau instruc?iunile pentru toate elementele dintr-un organism viu. Dar deoarece erau dou? forme de instruc?iuni, amândou? diferite, celulele trebuiau s? decid? pe care s? o aplice pentru a crea tr?s?turile anatomice ?i biologice ale organismului. Mendel a descoperit c? genele fasolei netede erau dominante iar cele ale fasolei încre?ite erau regresive. Descoperirile lui au demonstrat c? dac? dou? fasole netede erau încruci?ate, rezultatul era o fasole neted?. Dac? o fasole încre?it? (regresiv?) ?i o fasole neted? (dominant?) erau încruci?ate, rezultatul era o fasole neted?. Iar dac? se încruci?au dou? fasole încre?ite rezultatul era o fasole încre?it?. Exista o singur? problem? în via?a lui Mendel, nimeni nu vroia s? asculte de un c?lug?r de la o m?n?stire care sus?inea c? a rezolvat una dintre cele mai complicate probleme ale oamenilor de ?tiin?? din acea perioad?. În 1884, Gregor Mendel a decedat ca un om posac ?i trist. 16 ani mai târziu, teoriile uluitoare ale lui Mendel au fost publicate dup? ce trei oameni de ?tiin?? au avut o disput? cu privire la descoperirea genelor dominante ?i regresive. În cele din urm? Mendel a primit recunoa?terea pe care o merita pentru reu?itele sale în ?tiin??. În Elve?ia în 1869 Frederick Miescher a vrut s? în?eleag? cum celulele ro?ii se lupt? cu viru?ii ?i bacteriile d?un?toare. Dup? ce a disecat celulele, el a descoperit în?untrul lor un acid necunoscut. Acesta era acidul dezoxiribonucleic (ADN), iar Miescher nu a ?tiut motivul din spetele acestuia (descoperirile lui Mendel nu fuseser? f?cute înc? publice). În ciuda multelor întreb?ri, Miescher a continuat s? lucreze cu ADN-ul. El se întreba care era rela?ia dinte ADN ?i asem?narea dintre p?rinte ?i copil. Câ?iva ani mai târziu, în 1888, în Germania, Walter Flemming observa celulele în timp ce se divizau. Dintr-o dat? el a observat ni?te firicele minuscule în interiorul nucleelor celulelor. El a numit aceste firicele cromozomi, apoi a abandonat descoperirile ?i cercet?rile ?i ?i-a v?zut de via??. Începutul secolului al XX-lea În 1907, Thomas Hunt Morgan a ajuns la concluzia c? numai o parte din cromozomi con?in schi?a cu instruc?iuni sau gene. Cromozomii nu erau alc?tui?i din ADN, dar în schimb sunt acoperite cu un scut de proteine care ridic? urm?toarea întrebare: care poate con?ine re?eta magic? pentru a crea fiecare parte a corpului? În 1944, englezul Fred Griffith lucra cu o bacterie ucig?toare numit? pneumococi. Câteva tulpini ale acestui virus erau cauza pneumoniei, dar alte tulpini din acest specimen erau nepericuloase. Bacteriile nu pot produce progenituri ca alte organisme ci pur ?i simplu se divid în dou?. Aceste replici ale diviziunii erau clone deoarece con?ineau ADN similar cu cel al p?rin?ilor. Griffith a descoperit c? bacteria care con?ine maladia (la care s-a referit ca „bacteria rea”) întotdeauna se divide creând o replic? exact? a ei, care cauzeaz? pneumonia. Acest lucru era valabil ?i pentru bacteria neutr? care era nepericuloas?, urma?ii s?i r?mânând nepericulo?i, provenind din aceea?i tulpin? ca ?i p?rin?ii s?i. Griffith a vrut s? identifice care parte a bacteriei con?ine gena „rea” care provoac? îmboln?virea. El a omorât câteva bacterii „rele” izolându-le ?i supunându-le la temperaturi extreme iar apoi le-a injectat unui iepure. Iepurele nu s-a îmboln?vit. Dup? aceste rezultate, Griffith a amestecat o parte din bacteriile moarte cu o nou? doz? de bacterii noi ?i s?n?toase. Tot ceea ce a trebuit s? fac? a fost s? identifice care parte a bacteriei moarte re?inea instruc?iunile. El a spart ?i separat bacteriile ?i a încercat experimentul de câteva ori pân? când în cele din urm? a aflat care parte face ca bacteria „bun?” s? se transforme în una „rea”. Aceast? parte era cromozomul. În cele din urm? Griffith a fost convins de partea bacteriei care con?inea gena periculoas?, iar aceea era cromozomul. Regretabil, el nu a avut dovezi puternice pentru ca oamenii de ?tiin?? s? îi accepte ideile ca fiind adev?rate. În 1944, americanul Orwal Avery a avut o idee ingenios de simpl?: de ce s? nu vad? ce se întâmpl? dac? înl?tur? exteriorul proteinei de pe cromozom. Folosind acest procedeu, foarte simplu, Avery a demonstrat c? proteinele nu au nici o rela?ie cu genele ?i c? toate organismele depind de ADN-ul din cromozomi. Acum oamenii de ?tiin?? trebuiau s?-?i dea seama cum citesc celulele informa?ia scris? în gene. Sfâr?itul secolului al XX-lea În 1952, americanul Robert Briggs a luat nucleul de la un ou de broasc? ?i o celul? dintr-un embrion. A pus oul cu sperma ?i a crescut într-un mormoloc. Briggs ?i al?i oameni de ?tiin?? au descoperit c? ceea ce tocmai fusese realizat era cam incredibil deoarece celulele broa?tei nu se pot replica. Dup? ce celulele î?i asum? un anumit rol, tot cel?lalt material genetic r?mas în ac?iune dar nefolosit se opre?te ?i intr? în hibernare. Singurul mod în care oamenii de ?tiin?? puteau s? ob?in? o clon? era s? g?seasc? o modalitate de a trezi ADN-ul latent din celulele mature. Nimeni nu a avut r?spunsul a?a c? munca cu embrionii a continuat, iar misterul a r?mas nerezolvat pân? când în 1984, Steen Willasdon a reu?it s? cloneze un embrion de mamifer. El a reu?it de asemenea s? introduc? nucleul unui embrion în ou?le unei oi, care s-a ?i n?scut în 1984. Dar oamenii de ?tiin?? nu î?i puteau da seama cum s? cloneze un mamifer adult. Pentru a face acest lucru, ei trebuiau s? for?eze celulele animalului s? activeze ADN-ul trezindu-l din hibernare. În cele din urm? la institutul Roslin din Sco?ia oamenii de ?tiin?? au scos ou?le unei oi adulte, au activat ADN-ul ?i au introdus o parte din ou? înapoi în corpul animalului. ?i a?a oaia „Dolly” s-a n?scut în iulie 1996 Ast?zi, secolul al XXI-lea Mul?i oameni de ?tiin?? sunt extrem de speria?i de clonare ?i lucrurile clonate deoarece: este o dimensiune a lumii care nu a mai fost explorat? pân? acum nu este foarte bine în?eleas? tehnica de clonare Chiar ?i crearea de replici ale unor oameni poate aduce fiori ?i poate fi periculos pentru societate. În 1998, Dr. Richard Seed a anun?at public c? este în mijlocul opera?iunii de clonare a unui embrion uman. A afirmat c? „este primul pas de a deveni Dumnezei”. În mod suspicios, rezultatele experimentului nu au fost date publicit??ii ?i nimic nu s-a mai auzit de atunci despre munca sa. În 1978, americanul David Rorvik a anun?at c? un milionar pe nume Max a cerut s? se g?seasc? un om de ?tiin?? care s? îl cloneze. A fost g?sit un doctor iar procesul de clonare a început. În 1986, copilul se pare c? s-a n?scut: o clon? a milionarului Max. Când al?i oameni de ?tiin?? din domeniul microbiologiei au auzit despre acest fapt au fost scandaliza?i ?i furio?i. Dintr-un motiv ciudat, imediat dup? acest comunicat toate informa?iile au fost clasate ca secrete ?i nu au mai fost date publicit??ii. La sfâr?itul anului 2002, a fost anun?at faptul c? primul copil clonat s-a n?scut în jurul date de 20.11.2002. Meritul apar?ine corpora?iei Cloneaid ?i sectei Railienilor care se ocup? cu clonarea de organe de animale ?i umane destinate experimentelor.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.