Referat Iguanele



Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 134 ori.


Cauta referat dupa: iguanele


Descriere referat:

Iguanele sunt ?opârle pe care zoologii le-au grupat într-o mare ?i important? familie, cea a Iguanidelor, care num?r? cam 60 de genuri ?i peste700 de specii. Nu la întâlnim în Europa ?i nici în Asia sau Africa, ele tr?ind doar pe continentul american. Numai câteva specii au ajuns în insulele Galapagos, Fidji ?i Tonga ?i surprinz?tor, în marea insul? Madagascar, din Oceanul Indian. Intre iguanele americane, unele au dimensiuni considerabile – 1,50 m ?i chiar 1,80 m (iguana gigant? din America Central?), dar în general, la majoritatea speciilor, lungimea este mult mai modest?. Creasta spinoas? care le împodobe?te capul, spatele ?i uneori coada la confer? aspectul de „mo?tii preistorici” amintind uneori de micii dinozauri cu coarne din Era Secundar?. Amintirea dinozaurilor este înt?rita de faptul c? unele iguane americane ca Basileus plumifrons se pot deplasa într-un mod de-a dreptul spectaculos ?i impresionant, ridicându-se ?i alergând rapid pe picioarele posterioare. In grupul iguanelor, speciile au aspecte foarte diversificate ?i adapt?ri biologice dintre cele mai variate. Unele sunt terestre, capabile s? tr?iasc? în regiuni aride sau chiar de?ertice (Phrinosoma cornutum, Uma notata), pe pere?ii stânco?i, aproape verticali ai mun?ilor. Altele sunt arboricole, au culori foarte vii ?i populeaz? p?durile tropicale umede. A?a sunt numeroasele specii din genul Anolis, întâlnite în insulele din Marea Caraibilor, în p?durile luxuriante din America Central? ?i de sud, în Mexic biologia acestor specii este bine cunoscut?, fiindc? a fost studiat? foarte atent. S-a constatat astfel c? exist? procedee variate de recunoa?tere între indivizi din aceea?i specie, de ap?rare sau de intimidare, care se realizeaz? prin mi?c?ri sacadate ale capului ?i p?r?i anterioare a corpului. Aceste mi?c?ri sunt caracteristice pentru fiecare specie. Iguanele î?i desfac ritmic pliurile cutanate de sub gât, a?a numitele fanoane gulare, punând în eviden?? colora?ia vie ?i contrastat?, î?i ridic? crestele de pe cap ?i de pe spate, î?i umfl? corpul. Toate aceste curioase comportamente agresive sunt ritualizate dar, adesea, ele se transform? în dispute adev?rate. Dac? iguanele se hr?nesc mai ales cu insecte, destule specii au devenit vegetariene, consumând ierburi, flori sau fructe. Înmul?irea se face prin ou?, majoritatea speciilor americane fiind ovipare, dar exist? ?i câteva specii care, tr?ind în zone alpine cu temperaturi sc?zute, sunt vivipare. Între acestea din urm? amintim speciile de Sceloporus ?i Liolaemus. Dar exista înc? enigme c?rora nu li sa gasit o solu?ie valabila. Una din cele mai arz?toare este legat? de r?spândirea actual? a iguanelor. Acestea au ap?rut ?i au evaluat pe continentul american, unde au devenit un grup dominat de ?opârle. În afara spa?iului american, mai g?sim iguane doar în insulele Galapagos ?i înc? mai departe, în mijlocul Oceanului Pacific, în insulele Fidji ?i Tonga. În arhipelagul Galapagos exist? dou? specii de iguane: una terestr?, cealalt? maritim?. În 1835 când Charles Darwin cerceta fauna din Galapagos, iguanele terestre (Conolophus subcristatus) erau deosebit de numeroase, dar populau numai insulele din centrul arhipelagului. Iguana marin?, (Amblyrhynchus cristatus) este f?r? îndoial? mai mult interesant?, fiind singura ?opârl? actual? care coboar? în mare parte a se hr?ni cu alge. Charles Darwin a disecat câteva exemplare ?i a constatat c? stomacul nu con?ine decât o „toc?tura” de alge marine. F?r? îndoial? cei care l-au v?zut pe blocurile de lav? neagr?, str?b?tute de cr?paturi adânci, din apropierea ??rmurilor imobile, în cârduri compacte de sute de indivizi, pr?jindu-se la soare, au avut impresia c? întâlneau ni?te creaturi evadate din infern. Capul cu botul scurt, ochii negrii, gura mare, creasta, aparent ?epoas? (dar moale la pip?it) care porne?te de la gât ?i ajunge la coada lung?, puternic? ?i turtit? lateral, labele cu degete lungi, palmate, terminate cu gheare mari, ascu?ite, corpul acoperit cu solzi, toate înt?resc impresia de mon?tri din era secundar?. Exemplarele adulte nu dep??esc lungimea de 120-130 cm. Fiecare insul? a arhipelagului este un univers în miniatur? ?i are propria sa form? de iguan? marin?, cu dimensiuni ?i colorit specifice. De altfel zoologii actuali socotesc c? Amblyrhynchus cristatus num?r? peste 50 de subspecii. Astfel nu se cunoa?te str?mo?i iguanei marine ?i nici cum au ajuns în insulele Galapagos, insule relativ recente, astfel c? originea ei r?mâne înc? enigmatic?. Probabil c? au venit din America de Sud, unde exist? iguane terestre care pot uneori s? str?bat? apele continentale. Exist? asem?n?ri dar ?i diferen?e anatomice între acestea ?i iguanele marine, ultimule sunt îns? singurele ?opârle care posed? o coad? turtit? lateral, care favorizeaz? înotul. Ele pot înota în mare ?i se pot scufunda la adâncimi de 3-15 m. dar niciodat? nu se îndep?rteaz? de ??rm la distan?e mai mari de 300-400 m. Când coboar? în ap? î?i golesc pl?mânii de aer pentru a anula flotabilitatea ?i r?mân în adânc cam15-20 de3 minute. Când se afl? pe uscat, parc? nu au du?mani , singuri du?mani aflându-se în ap?, în special focile ?i rechinii. Oamenii de pe „Calypso” au realizat primul film consacrat lumii submarine din Galapagos, eroul principal fiind iguana marin?. Ei au încercat s? stabileasc? adâncime pân? la care pot coborî iguanele, testând animalul la adâncimi succesive, 15, 20, ?i în final 28 metri. La aceast? adâncime, baza toracelui ?i abdomenului ?opârlei deveniser? aproape plate. S-a realizat apoi, pe un mascul adult, o electrocardiogram? pentru a se analiza varia?iile ritmului cardiac în timpul scufund?rii. Ca la toate reptilele ?i inima iguanei are doar trei c?m?ru?e, dou? auricole ?i un ventricul, a?a c? pe osciloscop ap?reau trei pulsa?i, cea mai puternic? a ventricului, era înregistrat?. Ritmul normal cardiac este de 45-50 de b?t?i pe minut. Îns? la 15 m adâncime, iguana ?i-a sc?zut ritmul cu doar 8-9 b?t?i pe minut, apoi la 4-5. la acest stadiu iguana ?i-a blocat circula?ia sângelui în mu?chi, acesta circulând doar între inim? ?i creier, singurul organ care trebuie irigat pentru ca animalul s? r?mân? în via??. Adus? lent la suprafa??, iguana ?i-a rec?p?tat curând ritmul cardiac normal ?i, întins? la soare pe stânci, ?i-a ref?cut rezerva de oxigen ?i temperatura corpului. Apele din jurul Insulelor Galapagos au temperaturi destul de sc?zute, între 12 ?i 20 grade C, iar ?opârlele sunt animale cu sângele rece, depinzând de c?ldura mediului ambiant. De aceea iguanele marine petrec mult timp lungite la soare, înainte de a intra în ap?, pentru a se hr?ni, ?i dup? ce revin din mare, pentru ca temperatura corpului s? revin? la 35-37 grade C. Perioada de reproducere a iguanelor marine începe spre sfâr?itul lunii februarie. La iguanele marine masculul î?i delimiteaz? un teritoriu pe care-l ap?r? ?i pe care vin femelele, el încercând s? le re?in? în num?r cât mai mare. Curtea pe care aceasta le-o face este simpl?, dup? câteva mi?c?ri ale capului, masculul trece în spatele femelei, o apuc? cu gura de gât, îi cuprinde trupul cu labele ?i copula?ia are loc. Dup? aceasta, femelele se adun? în locurile de cuib?rit. Acestea nu sunt foarte numeroase în lungul ??rmurilor ?i, pentru a ajunge în zonele cu nisip, femelele urc? uneori faleze înalte de 50-60 m. Pentru posesia unui loc favorabil sap? un tunel de 30-40 cm în care s? depun? ou?le, femele dau lupte îndârjite. Cuiburile sunt atât de apropiate încât se întâmpl? ca o femel? aflat? în tunel s? fie acoperit? de nisipul aruncat de o alta, care sap? al?turi. Ou?le au o coaj? destul de moale ?i au nevoie de dou? luni pentru ca puii s? se formeze ?i s? eclozeze. În tot acest timp, femelele r?mân în preajma cuibului, verificând prin introducerea cozii, existen?a ou?lor, o verificare pur tactic?. Insulele Galapagos cu natura lor unic? sunt un laborator viu al evolu?iei speciilor, un laborator f?r? arhive îns?, fiindc? nu exist? urme fosile; cu toate primejdiile care le amenin??, ele r?mân un loc miraculos, mai ales pentru naturali?ti. În insula Madagascar din oceanul Indian la distan?? de ??rmul estic al Africii în care flora ?i fauna endemic? sunt abundente, tr?iesc ?apte specii de iguane grupate în dou? genuri, Chalarodon ?i Oplurus. Ele au dimensiuni mai modeste, 10 pân? la 30 cm. Chalarodon madagascariensis posed? o mic? creast? spinoas?, care porne?te de la gât ?i se termin? la baza cozii, iar masculii iau adesea pozi?ii agresive, cu corpul ridicat pe cele patru picioare ?i capul îndreptat în sus, supraveghindu-?i teritoriul. În schimb speciile de Oplurus sunt aproape complet lipsite de creast? ?i nu sunt capabile s? adopte o pozi?ie biped?. Existen?a celor ?apte specii de iguane malga?e, unele arboricole, altele terestre, este cunoscut? înc? din 1900, dar nimeni nu a putut înc? s? furnizeze o explica?ie acceptabil? a prezen?ei lor în marea insul?. La est de continentul american, iguanele se întâlnesc numai în Madagascar. Dac? s-ar fi r?spândit în acela?i mod ca iguanele din Pacific, prin platformele vegetale plutitoare, ar fi trebuit s? ajung? întâi în Africa. Dar în acest continent nu exist? iguane ?i nici nu s-au descoperit pân? ast?zi urme fosile. Unii cercet?tori au propus ca iguanele malga?e s? fie grupate într-o familie distincta de cea a iguanelor americane, socotind c? ele pot s? fie apropiate de ?opârlele Agamide care tr?iesc în Africa. Pentru a încerca o rezolvare cât de cât acceptabil? a enigmei iguanelor malga?e s-au f?cut studii aprofundate, utilizându-se analiza multifactorial? a 500 de repere biologice, pentru a se stabili leg?turile de înrudire dintre cele ?apte specii. Rezultatele par s? probeze faptul c? aceste iguane formeaz? un grup monofiletic, adic? provin dintr-un singur str?mo? comun dar care avea clare afinit??i cu iguanele americane. La sfâr?itul Erei Mezozoice marele continent Gondwana, care ocupa emisfera sudic? a planetei, s-a fragmentat. Blocul America de Sud-Antarctica-Australia s-a separat întâi de Africa, acum cu 100 de milioane de ani, apoi cu 75 de milioane de ani în urm? blocul Antarctica-Australia s-a izolat de America de sud. Iguanele asem?n?toare cu cele din America de Sud ar fi putut s? r?mân? izolate pe acest ultim bloc care ulterior s-a rupt. În aceast? situa?ie o specie de iguane asem?n?toare celor din America de Sud ar fi putut s? ajung? pe o platform? vegetal? plutitoare, pân? în Madagascar insula aflându-se atunci mult mai la sud decât este situat? ast?zi. Se ?tie, de altfel c? Antarctica a servit drept punte de trecere, între America de Sud ?i Australia pentru o serie de specii vegetale ?i animale(fagul austral, marsupiale ?estoase, batracieni) Este o ipotez? plauzibil? în liniile ei generale, dar care nu aduce înc? o rezolvare deplin? a enigmei iguanelor malga?e.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!