Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Hormonii glandei hipofize

Hormonii glandei hipofize

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 356 ori.

Cauta referat dupa: hormonii glandei hipofize

Descriere referat:

Hormonii glandei hipofize. Generalit??i.Hipofiza , numit? ?i glanda pituitar? , are o form? ovoid? ?i este plasat? la baza creierului pe ?aua turceasc? , deasupra ei g?sindu se hipotalamusul , care �i coordoneaz? func?ia endocrin?.La r�ndul ei , activitatea hipotalamusului este dirijat? pe cale neurologic?. De?i hipofiza a fost cunoscut? de foarte mult? vreme , existen?a ei fiind semnalat? de Galenus , totu?i importan?a ca gland? endocrin? a fost pus �n eviden?? la sf�r?itul secolului al XIX lea prin experien?ele lui B.Sequart(1890).Oliver ?i Schaffer sunt primii care au pus �n eviden??(1985) existen?a �n glanda hipofiz? a unui principiu biologic activ . Cercetarile asupra func?iei acestei glande ?i a substan?elor biologic active elaborate au continuat practic toat? durata secolului al XX lea , av�nd drept rezultat identificarea structurii chimice a acestora ?i a rolului lor �n organism. Hipofiza este o gland? mic? cu greutatea cuprins? �ntre 0,6-1 gram ;accept�nd c? forma ei ar putea fi ?i sferoid? , diametrul sferei ar fi �n jurul valorii de 1cm .Glanda este alc?tuit? din trei lobul anterior sau adenohipofiza are structur? glandular? ?i prezint? aproximativ 70 % din glanda �ntreag?,lobul intermediar este mai pu?in dezvoltat ?i pentru unele specii este �ncarporat �n hipofiza anterioar?, lobul posterior , numit ?i neurohipofiza sau hipofiza posterioar? , este alc?tuit �n majoritate din ?esut nervos ?i reprezint? aproximativ 30 % din greutatea glandei .Este remarcat faptul c? �n timp ce la unele specii de vertebrate , lobul intermediar sau hipofiza intermediar? reprezint? o forma?iune anatomic? distinct? , la om aceasta este deosebit de redus? , fiind sub forma unei lame foarte sub?iri. Glanda hipofiz? este legat? fiziologic de hipotalamus , at�t pe cale umoral? c�t ?i pe cale nervoas? , �nc�t func?ia hormonal? a celor trei lobi se afl? sub controlul acesteia din urm?.Pentru fiecare hormon hipofizar exist? un factor de eliberare hipotalamic, dar exist? ?i produse de secre?ie ale hipotalamusului cu rol inhibator .Hormonii hipofizei , la r�ndul lor , au rol esen?ial �n stimularea ?i reglarea celorlante glande endocrine , fapt pentru care complexul hipotalamic-hipofizar s a denumit ?i,, creer endocrin�. Hormonii hipotalamici.De?i hipotalamusul , respectiv, nucleele hipotalamice sunt forma?iuni anatomice distincte fa?? de hipofiz?, totu?i func?iile lor se g?sesc �ntr-o str�ns? interdependen?? ?i, pentru urm?rirea mai u?oar? a ac?iunii hipotalamusului asupra hipofizei, se prezint? �ntii substan?ele biologic active elaborate de c?tre hipotalamus.A?a precum �i spune ?i numele hipotalamusul este situat sub talamus , forma?iune anatomic? nervoas? existent? la baza crerului ce are rol important �n integrarea ?i transmiterea exerci?iilor nervoase.Hipotalamusul are un diametru de 2,5 cm ?i o greutate de 4 g.Hipotalamusul secret? mai multe substan?e biologic active c?rora li se spune conform ac?iunii lor hormoni hipotalamici de eliberare sau hormoni hipotalamici cu rol inhibitor.Hormonii hipoatalamici , numi?i ?i factori de eliberare (releasing factors)sau de inhibi?ie(inhibiting factors) ai secre?iilor hipofizare , ajung la celulele hipofizei unde �?i manifest? ac?iunea biologic?.Se cunosc nou? hormoni hipotalamici , care intr? �n func?ia hipofizei ?i care se prezint? �n tabelul 1.1. Hormoni de eliberare Hormoni eliberatori al corticotropinei CRH ACTH Hormon eliberator al tirotropinei TRH TSH Hormon eliberator al hormonului luteiniziant ?i hormonului foliculostimulator. LHRH/PSHRH LH ?i PSH Hormon eliberator al hormonului de cre?tere PRH Prolactina Hormon eliberator al hormonului melanocit-stimulator MRH MSH Hormini inhibitori,inhibitori al eliberarii cre?terii. GHRIH GH Hormon inhibitor al eliberarii prolactinei PRIH Prolactin. Hormon inhibitor al eliberarii hormonlui melanocit-stimulaor. MRIH MSH Dup? structura lor chimic? , hormonii hipotalamici apar?in peptidelor cu greutate molecular? mic? , unii din ei av�nd secven?a aminoacizilor bine cunoscut?. Hormonul eliberator d corticotropin?(Corticotropin Releasing Hormone) cunoscut prin ini?ialele CHR , se mai nume?te ?i corticoliberin? a fost pus �n eviden?? prin cercet?rile lui Saffran ?i Schally(1955).S a ar?tat mai t�rziu c? acest polipeptid aste alc?tuit din 41 resturi de aminoacizi .Concomitent ce stimularea eliberarii de corticotropin?(ACTH),CRH-ul stimuleaz? ?i eliberarea de c?tre adenohipofiz? a unui alt compus biologic activ numit b-endorfin?.Aceasta are de asemenea structur? polipeptidic? ?i are ac?iunea opus? CHR ului ; este deci un inhibator al ACTH ului. Hormonul eliberator de tirotropin? sau TRH , numit ?i tireoliberin? , este cel mai bine cunoscut .Din punct de vedere chimic, este un triepid format din acid glutamic , histidin? ?i prolin?.Structura chimic? a acestui compus prezint? �ns? urm?toarele particularit??i: acidul glutamic este sub forma ciclic?, parolina este �ncatenat? prin hidrogenul iminic , iar gruparea carboxilic? a parolinei se g?se?te sub form? de amid? , . Acest hormon a fost izolat de Ghillemin (1969), folosind hipotalamusul de ovine .Se ob?ine ?i sintetic. Hormonul eliberator de hormon luteinizant ?i al hormonului folicular �stimulator,prescurtat notat prin ini?iale LHRH PSHRH, este din punct de vedere chimic un decapetid izolat de Shallz ?i colaboratorii (1971) din hipotalamusul de porcine , cu urm?toarea secven?? a aminoacizilor componen?i: HOOC-Gln-His-Trp-Ser-Tyn-Gly-Leu-Arg-Pro-Glz-NH2 �n structura acestui peptid prima component? este glutamina ?i nu acidul glutamic liber , la formarea grup?rii �NH-CO- particip? gruparea aminic? legat? de carbonul 2 al glutaminei , �nc�t aste excplicabil ca la cel?lalt cap?t glicina s? aib? grupa -NH Liber?.Acest hormon este cunoscut ?i sub numele de gonadoliberin? , av�nd propriet??i de a stimula eliberarea de LH ?i PSH(FSH).Producerea LHRH ului este deterimnat? de prezen?a hormonilor steroidici din circula?ie. Hormonul eliberator al hormonilor de cre?tere sau prescurtat GHRN, se mai nume?te hormon eliberator de somatotrofin?.Acest hormon hipotalamic este un polipepid slc?tuit din minimum40 resturi de aminoacizi ?i a fost g?sit ?i �n pancreas.Secre?ia m?rit? �n acest hormon determin? perturb?ri grav �n cre?terea organismului, ce se manifesta prin cre?terea exagerat? a capului ?i a membrelor , iar �n caz de hiposecre?ie , cre?terea �n �nal?ime este total insuficient?. Hormonul eliberator de prolactin?, prescurtat PRH , nu I se cunoa?te structura chimic?. Hormonul eliberator al hormonului melanocit-stimulator.,prescurtat MRH , stimuleaz? secre?ia hormonului melanotrop .Are structura polipeptidic?.. Hormonul inhibitor al eliberarii hormonului de cre?tere,prescurtat GHRIH , se mai nume?te ?i factor inhibitor de somatropin? sau inc? somatostin?.Este un polipeptid alc?tuit din 14 resturi de aminoacizi av�nd urm?toarea secven??: Ala-Gly-Cys-Lys-Asp-Phe-Phe-Trp Cys-Ser-Thr-Phe-Thr-Lys Samatostinul este secretat nu numia de hipotalamus ci ?i de celulele d ale insulelor lui Langerharns.Acest compus biologic-activ inhib? ?i secre?ia gastric? , eliberarea de insulin? , glucagon, pepsin?,TSH. Hormonul inhibator al eliberarii de prolactin?, prescurtat PRIH , se mai nume?te factor inhibator de prolactin? , manifest? ?i alte ac?iuni inhibatoare. Hormonul inhibator al eliberarii hormonului melanocitstimulator prescurtat MRIH, nu I se mai cunoa?te structura chimic? , probabil are o structura peptidic?.Activitatea factorilor de eliberare hipotalamici reclam? prezen?a oxigenului ?i a cationilor d sodiu ?i calciu. Prezen?a cationolor de potasiu le m?r?te activitatea .Ace?ti factori hipotalamici pot fi �ns? ?i lesne inactiva?i , probabil pe cale enzimatic?. In afar? de neurohormonii men?iona?i , hipotalamusul secret? ?i o serie de substan?e biologic active numite mediatori chimici care , de asemenea, pot influen?a secre?iile de hormoni hipofizari.Dintre ace?tia se pot exemplifica:noradrenalina, dopamina,serotonina,glicina etc.O a treia categorie de substan?e biologic active secretate de hipotalamus o constituie ciberninele .Acestea au o structur? peptidic? ?i manifest? o ac?iune de modulare lent? ?i local?. Hormonii adenohipofizari.Adenohipofiza se formeaz? �n timpul vie?ii uterine .�n faza matur? a organismului are o structur? tipic glandular? ?i este constituit? din trei categorii d celule :celule cromofobe , celule acidofile ?i bazofile.Aceast? clasificare are drept criteriu interac?iunea dintre celule ?i unii coloran?i organici.Astfel , celulele cromofobe nu re?in nici coloran?i acizi nici coloran?i bazici, ele nu au activitate hormonal? ?i probabil au rol de precursor pentru formarea celorlalte categorii de celule.A?a cum rezult? ?i din denumirea lor , celulele acidofile interac?ioneaz? cu coloran?ii acizi ,iar celulele bazofile interac?ioneaz? u?or cu coloran?ii bazici. Hormonul de cre?tere.Numit ?i hormon somatotrop sau STh , este secretat de celulele eoyinofile.Folosind ini?ialele cuvintelor din limba englez? hormonul de cre?tere se mai nume?te ?i Gh. �n anul 1921 , Evans ?i Long au ob?inut un extract impur, din hipofiza anterioar?, care s a dovedit foarte activ �n stimularea cre?terii , determin�nd apari?ia fenomenelor de gigantism.Hormonul de cre?tere a fost izolat pentru prima oar? �n stare pur? de c?tre LI ?i colaboratorii lui (1945) din adinohipofiza bovinelor.cercet?rile au pus �n eviden?? c? acest hormon are o structur? peptidic? ?i �n func?ie de masa molecular?, respectiv �n func?ie de specia animal? de la care s a extras s ecunosc mai multi compu?i biologic activi, adic? mai multe somatropine .�n macromolecula hormonului s au identificat cel pu?in 16 resuri de aminoacizi diferi?i, dintre care unii se repet? de mai multe ori , de exemplu :treonina, leucina, lizina, argina. Hormonul izolat din adenohipofiza uman? este un polipeptid din 190 resturi de aminoacizi , care formeaz? �mpreun? o singur? caten? polipeptidic?, av�nd dou? pun?i disulfurice intracatenate.Hormonul de cre?tere ob?inul de la amimu?? este alc?tuit , de asemenea, dintr o singur? caten? polipeptidic? , �n timp ce produsul izolat din adenohipofiza altor animale este alc?tuit din dou? catene , sau chiar o caten? ramificat?.Greutae molecular? a hormonului uman este de cca22 000, dup? unele cercet?ri 21 00,,little STH�, iar pentru cei proveni?i de la diferite animale este alc?tuit din 2 catene de cc 22 000 , dup? unele cercet?ri 21 500 ,, little STH� iar pentru cei proveni?i de la diferite animale este mai mare , variind �ntre 25.000 ?i 48.000,,Big STH�, ace?ti hormoni difer? ?i prin secven?a aminoacizilor. STH-lui uman este pu?in solubil �n ap? ?i este u?or atacat de enzime proteolitice .Este pu?in solubil �n mediul acid , dar este mai stabil �n mediul alcalin .Prin �nc?lzire la 70 �80 �?i pierde activitaea. Biosinteza ?i secre?ia. Este bine cunoscut faptul c? biosinteza hormonului de cre?tere are loc �n celulele acidofile ale adenohipofizei;sub influen?a diferi?ilor factori hipofiza uman? secret? zilnic cca aproximativ 4-5 mg de STH.Probabil c? �n plasm? acest hormon circul? complexat de oa-macroglobulin?.Seccre?ia adenohipofizar? ?i concentra?ia hormonului de cre?tere �n plasm? sunt �nfluen?ate de mai mul?i factori.Primul factor ce intervine �n reglarea secre?iei de hormon somototrop este propria sa concentra?ie �n plasma sanguin?, ce prin conexiune invers? determin? stimularea sau inhibarea secre?iei glandei adenohipofizare.Un al doilea factor �l constituie glicemia:hiperglicemia inhib? secre?ia de SHT, iar hipoglicemia , indiferent de natura ei , o stimuleaz?.Importan?a deosebit? �n secre?ia STH ului o are hipotalamusul.Factorul hipotalamic eliberator de somatropin? , numit ?i somatoliberin?, stimuleaz? secre?ia de SHT , �n timp ce somastostatina hipotalamic?(GHRIH) are proprietatea de a inhiba secre?ia de hormon somatotrop.Secre?ia de SHt depinde ?i de noradrenalin? ?i dopamin? ,serotonin?, fie prin stimularea somatoliberinei , fie prin inhibarea GHRIH ului.Aminoacizii ?i �n mod deosebit arginina determin? intensificarea secre?iei de somotropin?.S a pus �n eviden?? pe cale experimental? c? �ntroducerea de arginin? �n organism declan?eaz? o cre?tere imediat? a concentra?iei �n STH.�n reglarea secre?iei de STH intervin unii hormoni , cum sunt hormonii tiroideni ce stimuleaz? secre?ia , �n timp ce estrogenii ?i �n mod deosebit progesterona o inhib?.Este de men?ionat c? stresul , exerci?iile fizice mai �ndelungate determin? cre?terea secre?iue de STH. Hormonul adenocorticotrop.Se mai nume?te corticotropin? sau corticostimulin?ACTH , denumiri ce sugereaz? ac?iunea hormonului asupra corticosuprarenalei.Smith ?i Forster au aratat c? extirparea hipofizei determin? atrozia p?r?ii corticale a glandei suprarenale (1926).Mai t�rziu au fost demonstrate c? extractele adenohipofizare stimuleaz? cortexul suprarenal la animale a c?ror hipofiz? a fost extirpat?�n 1949, Hench ?i colaboratorii au constat c? ACTH ul ?i cortizonul dau rezultate deoasebit de bune �n terapia unor maladii , �n afar? de insuficien?a corticosuprarenal?.Structura chimic? a hormonului adenocorticotrop a fost stabilit?p de Bell(1954), iar Li a reu?it s? l ob?in? sintetic.Din punct de vedere chimic , corticotropina este un olipeptid alc?tuit din 39 de resturi de aminoacizi , av�nd o greutate molecular? de aproximativ 4500.Exist? mai multe corticotropine , �n func?ie de specia zoologic? de la cer se extrag, ce difer? �ntre ele prin secven?a aminoacizilor din pozi?iile 25-32 inclusiv.Por?iunea variabil? nu este necesar? activit??ii biologice.Din hipofiza de porc s a izolat polipeptidul numit b corticotropin?.Secven?a de aminoacizilor din molecula de aACTH este urm?toarea : Ser-Tyr-Ser-Met-Glu-His-Phe-Arg-Trp-Gly-Lys-Pro-Val-Gly-Ly 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Arg-Arg-Pro-Val-Lys-Val-Tyr-Pro-Asp-Gly-Ala-Glu-Asp-Glu 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Leu-Ala-Glu-Ala-Phe �Pro-Leu-Glu-Phe. 31 32 33 34 35 36 37 38 39. Diferen?a �ntre corticotropona provenit? de la diferite animale este dat? de urm?toarea secven?? a aminoacizilor. De bovine:Asp-Gly-Glu-Ala-Glu-Asp-Ser-Ala 25 26 27 28 29 30 31 32 de ovine:Asp-Gly-Glu-Asp-Asp-Glu-Ala-Ser. De porcine:Asp-Gly-Ala-Gln-Asp-Glu-Leu-Ala. Primii 24 de aminoacizi sunt aceia?i la toate corticotropinele ?i reprezint? partea activ? a hormonului, iar primii 13 formeaz? o parte identic? cu cea din hormonul melanotrop , hin hipofiza intermediar?.O unitate interna?ional?(UI) de corticotropin? corespunde cu activitatea a 5 mg corticotropin? purificat? ob?inut? din adenohipofiza porcinelor.ACHT ul este termostabil ?i se inactiveaz? prin ac?iunea hidrolitic? a tripsinei sau chimotripsinei. Hormonul foliculostimulant.Se mai nume?te ?u foliculomaturizant sau FSh.Acest hormon e secretat de celulele bazofile.Dintre aminoacizii componen?i s-au identificat :cristina , arginina, tirozina,glutamic,lizina tronina.Hormonul con?ine cca 26 % zaharuri, dintre care s au identificat:manoza, galactoza, fucoza.Greutatea molecular? a FSHului uman este apreciat? la 17 000,hormonul �ns? poate exista ?i sub form? dimerizat?, cu greut??i moleculare evident mai mari.FSH ul este produs solubil �n ap?, rezistent laac?iunea enzimelor proteolitice, ins? �n prezen?a unei enzime numit? neuraminidaz? este �ndep?rtat acidul silic ?i hormonul devine inactiv.Tripsina �l inactiveaz? par?ial.FSH ul se g?se?te �n cantitate mare �n adenohipofiza uman?, �n cantit??i medii �n adenohipofiza de iepure ?i de pisic? sau de ?obolan ?i �n cantit??i mai mici �n cea de ovine , bovine , porcine..Hormonul luteinizant(LH).se mai nume?te ?i hormon stimulator al ?esutului intersti?ial (ICSH).Acest hormon a fost ob?inut �n stare pur? din hipofiza de porcine de c?tre Shedlovsky,Rothen, Greep, ?i al?ii(1940)Din punct de vedere al structurii chimice ?i acest hormon este o glucoprotein? a c?rei mas? ,molecular? difer? �n func?ie de specia zoologic? pe care o reprezint?.Astfel , Lh ul izolat din hipofiza de ovine are masa molecular? de aproximativ 40.000 ?i punctul izoelectric la pH=4,6 iar produsul izolat din hipofiza de porcine are masa molecular? de 100.000.Dintre glucidele componente ale grup?rii prostetice , s-au pus �n eviden??:manoza,galactoza,fucoza.Sub form? activ?,LH-ul este dimerizat, alc?tuit din catene glucoproteice lungi ?i neidentice.�n componen?a lui exist? ?i cristein?, aminoacid care determin? apari?ia ?n structura chimic? a hormonului a leg?turilor disulfurice ;aceste sunt indispensabile activit??ii hormonale.LH-ul mai poate fi inactivat prin acetilarea gruparilor aminice ?i prin hidroliza enzimatic? �n prezen?a tripsinei.Biosinteza hormonului luteinizant are loc �n baza celulelor bazofile ale adenohipofizei. Hormonul luteotrop sau lactotrop. Este cunoscut sub numele de prolactin? sau LTH. Mai este numit hormon lactogen , euteotropin?sau hormon mamotrop�n 2972 ,Hwarg a izolat hormonul lactogen ?i I a stabilit structura lui chimic? , fiind un polipepid cu masa molecular? de 23.000 , constituit din 196 de resturi de aminoacizi.Dintre ace?tia s-au identificat :arginina, cisteina, glicocolul,histidina,leucina,lizina,fenilalanina, prolina,serina,treonina,tirozina,triptofanul,valina.Luteotropina de ovine are �n constitu?ie 198 de resturi de aminoacizi , a c?ror secven?? a fost stabilit? de c?tre Li ?i colaboratorii s?i.Este alc?tuit dintr-o singur? caten? peptidic? care con?ine o punte disulfuric? intracatenat? ?i o bucl? format? din trei aminoacizi: -Thr-Cys-S-S-Cys- Trp-Leu-Asn Acidul glutamic ?i aspartic se g?sesc �n procent mai ridicat �n componen?a acestui hormon , ce este o protein? simpl? f?r? grup? prosteic?.Sinteza hormonului luteotrop se realizeaz? �n celulele acidofile ale adenohipofizei. Hormoni ai hipofizei intermediare.Lobul intermediar al hipofizei este mai dezvoltat la unele vertebrate , �ns? la mamifere ?i la om nu este prea dezvoltat, practic �nglobat �n adenohipofiz?.Acest lob elaboreaz? hormonii melanofori, denumi?i ?i melanotropine, exist? dou? substan?e intermedine sau hormoni melanocitostimulatori(MSH).Hormonul melanotrop a fost izolat de Lerner.Din punct de vedere chimic , ambele substan?e sunt polipeptide,a-MSH este alc?tuit din 13 resturi de aminoacizi .�n acest peptid , primul aminoacid este serina , av�nd gruparea �NH2 acetilat? , iar cel?lalt cap?t se g?se?te valina a c?rei grupare carboxilic? este sub form? de amid?: CH3-CO-NH-Ser-Tyr-Ser-Met-Glu-His-Phe-Arg-Trp-Gly-Lys-Pro- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Val-CO-NH2 13 Acest fragment polipeptidic este identic cu fragmentul primelor 13 resturi de aminoacizi din structura ACTH �ului , unde serina nu este acetilat?.�n componen?a b-MSHului provenit de la animale exist? 18 resturi de aminoacizi, iar la cel de om 22.Se cunosc 5 tipurideb-MSH de provenien?? animal?, ce difer? prin natura aminoacidului din pozi?ia 2.b-MSH-ului izolat din hipofiza porcinelor are acid glutamic �n pozi?ia 2 ?i este foarte activ , iar cel de bovine ?i ovine este mai pu?in activ ?i are pozi?ia 2 serin?.b-MSH ulu de om , maimu?? ?i cal are acid glutamic �n pozi?ia 2, ca ?i cel de porcine. Asp-Glu-Gly-Pro-Tyr-Lyr-Met-Glu-His-Phe-Arg-Trp-Gly-Ser-Pro- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Pro-Lys-Asp 16 17 18 a ?ib-MSH ul au fost ob?inu?i ?i pe cale sintetic?(1959-1960),Sa ar?tat c? secven?a minim? care reprezint? ac?iunea stimulatoare este alc?tuit? din urm?torul fragment: -His-Phe-Arg-Trp-Gly, pozi?iile 9-13, prezentate at�t dea ?i b -MSh , c�t ?i de ACTH.�n caz b-MSh ului uman apare tetrapeptid format Ala-Glu-Lys-Lys ce ste legat de primul aminoacid , din b-MSH ul de porcine , iar �n locul tirozinei din pozi?ia 6 se g?se?te arginina.�n structura a ?i b MSH ului ?i a ACTH ului exist? urm?torul fragment comun:-Met-Glu-His-Phe-Arg-Trp-Gly, ceea ce xplic? activitatea melanocitostimulatoare .Prin cre?terea catenei �n ambele capete ale heptapeptidului anterior, se intensific? ac?iunea hormonal?. Biosintez? ?i secre?ie.Hormonii melanofori se sintetizeaz? �n celulele poliginale ale hipofizei intermediare , dar pot s? apar? ?i �n celelate dou? regiuni hipofizare , mai ales �n celulele bazofile adenohipofizare, ce secret? ?i ACTH.Aceasta ar constitui o explica?ie a �nrudirii lor structurale.melanogeneza este stimulat? de razele ultraviolete. Hormonii hipofizei posterioare.Hipofiza posterioar? este alc?tuit? de un ?esut nervos ?i se g?se?te �ntr o leg?tur? organic? cu hipotalamusul, �nc�t se admite c? hipotalamusul anterior , repectiv nucleele hipotalamice cu lobul posterior al hipofizei formeaz? o unitate morfo func?ional? numit? neurohipofiz?Produsele biologic active secretate de neurohipofiz? sunt ocitocina ?i vasopresina. Ocitocina sau oxitocina este alc�tuit? din leucin? , izoleucin?, tirozin?, prolin?, glutamin?,asparagin?: Gln-Asn-Cys-Pro-Leu-Gly-Co-NH2 S S Heu-Tzr-Cys. Vasopresina difer? de ocitocin? prin prezen?a fenilalaninei ?i argeninei �n locul izoleutocinei ?i leucinei,?i �n moleculele vasopresinei gliema e sub form? de amid?: Gln-Asn-Cys-Pro-Arg-Gly-Co-Nh2 S S Phe �Tyr-Cys Structura chimic? a vasopresinei variaz? �n func?ie de specia animal? de la care provine ;cea care provine de la bovine, porcine ,cabaline, ovine sau de la om are arginin? �n pozi?ia 7 ?i izoleucin? �n pozi?ia 3 �n loc de fenilalanin?, c? se nume?te arginin-vasopresin?.�n cazul produsului provenit de la porcine ?i lupopotam exist? lizin? �n locul argininei din pozi?ia 7 ?i se nume?te lizin-vasopresin?.

Alte referate din materia: Biologie

Nr.	Nume referat	Hits
1	Feriga	1814
2	Affenpinscher-ul	1129
3	Anaconda	2070
4	Aripi	1123
5	Bauceron-ul	1170
6	Bobtail sau Old English Sheepdog	1107
7	Celulaprocariota	1222
8	Ciobanescul Belgian sau Groenendael	1135
9	Fetele aflate la pubertate	1225
10	Salvati planeta	2833
11	Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator	1256
12	Ursul Carpatin	1567
13	Totul sau aproape totul despre dinozauri	1712
14	Tropisme, nutatiile si nastiile la plante	1674
15	Tulburarile somnului	1642
16	Tumorile	1462
17	Ulcerul gastroduodenal	1499
18	Ultimii dinozauri	1424
19	Urechea	2555
20	Ursul Koala	2193
21	VULTURI	1522
22	Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor	1464
23	Vederea Stereoscopica	1319
24	Veghea, somnul si activitatea cerebrala	1542
25	Vertebrate acvatice	1752

Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier