Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Gimnosperme



Gimnosperme

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 444 ori.


Cauta referat dupa: gimnosperme


Descriere referat:
GIMNOSPERME CLASA ORDIN FAMILIE GEN CYCADOPSIDA CYCADALES CYCADACEAE CYCAS GYNKGOOPSIDA GYNKGOALES GYNKGOOACEAE GYNKGO CONIFEROPSIDA CONIFERALES (PINALES) ARAUCARIACEAE ARAUCARIA TAXODIACEAE TAXODIUM SEQUOIADENDRON SEQUOIA METASEQUOIA CRYPTOMERIA CEPHALO- TAXACEAE CEFALOTASSO CUPRESSACEAE CUPRESSUS THUJA LIBROCEDRUS JUNIPERUS CHAMAECYPARIS PINACEAE ABIES PICEA PINUS LARIX CEDRUS PSEUDOTSUGA TSUGA TAXALES TAXACEAE TAXUS Scurtă istorie a gimnospermelor Cu mai bine de 220 milioane de ani în urmă , flora terestr? era dominat? de aceste plante cu flori primitive. Carbonifer: Un aspect al evolu?iei plantelor spre formele superioare cu flori ?i semin?e este ?i apari?ia, printre ferigile carbonifere, a unor plante care au premers dezvoltarea plantelor cu semin?e gola?e-gimnospermele. Permian: Din permian se cunosc, ca str?mo?i ai coniferelor actuale, Walchia piniformis ?i Voltzia heterrophylla . Voltzia se dezvolt? în permian, dar o g?sim ?i în timpurile de la începutul erei mezozoice. Ambele plante purtau semin?ele în conuri ?i au constituit originea celor mai multe dintre coniferele care se vor dezvolta în lungul erelor mezozoice ?i neozoice. Triasic: Dintre Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penate dispuse pe tulpini groase, a fost r?spândit pân? la sfâr?itul mezozoicului. Jurasic: În jurasic, perioada urm?toare triasicului, gimnospermele str?vechi iau o mare dezvoltare. Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca Cycadeoides, care înfrumuse?au peisajul. Cycacadeoides avea tulpini groase, îmbr?cate în resturile pe?iolurilor frunzelor c?zute, ?i erau pres?rate cu flori, iar spre vârf se desprindea un buchet mare de frunze. Dintre bennettitale se mai cunoa?te Williamsoniella, cu tulpina ramificată dicotomic, florile purtate pe pedunculi lungi ?i Williamsonia, care avea înf??i?area unei ferigi arborescente. La bennettitale apare un înveli? care cuprinde ?i ap?r? s?mân?a. Conul matur avea asem?n?ri cu fructul angiospermelor, plante superioare cu semin?ele protejate de fruct. Cretacic: În această perioadă gimnospermele au intrat în regres fa?ă de angiospermele pornite pe calea unei mari evolu?ii. Neozoicul inferior: Pentru forma?iunile neogene sunt caracteristice coniferele Taxodium ?i Sequoia, forme cu mare r?spândire, mai ales pe continentele sudice. Timp de 120 milioane de ani aceste plante au constituit vegeta?ia dominantă a P?mântului. Coniferele sunt plante lemnoase, arbori sau arbu?ti care apar în p?durile de conifere din zone montan?, la care apar pentru prima dat? florile grupate în conuri (de unde ?i denumirea de conifere). Ele se înmul?esc prin semin?e, care sunt libere, neînchise în fruct. (gimno- liber; sperme- s?mân??;=> gimnosperme= plante cu semin?e libere). Lemnul este format predominant din traheide mai perfec?ionate structural decât la ferigi care al?turi de liber formeaz? fascicule libero-lemnoase dispuse concentric. În mijlocul fasciculelor se afl? cambiul, care spre interior produce lemn si spre exterior liber. Reproducerea este numai sexuat?. În ciclul lor de dezvoltare alterneaz? dou? genera?ii: una sporofitic?, diploidă, ?i una gametofitic?, haploid?. Dup? fecundare, rezult? zigotul, din care va lua na?tere s?mân?a, care va începe genera?ia sporofitic?. Genera?ia sporofitic? este reprezentat? de un corm bine dezvoltat, format dintr-o r?d?cin? puternică, ramificat? la suprafa?a solului datorit? substratului stâncos. Tulpina este dreapt?, lemnoas?, iar coroana are aspectul unui con. Tulpina produce o substan?? cleioas? ?i lipicioas?, numită r??in? (de aici ?i numele de r??inoase), care în contact cu aerul se înt?re?te. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, în smocuri sau în jurul ramurilor. Ele sunt persistente ?i iarna, cad pe rând la intervale de 3-6 ani, de aceea coniferele r?mân verzi în permanen?? (cu excep?ia laricei sau zadei, care toamna în fiecare an î?i schimb? frunzele, ca ?i arborii cu frunze c?z?toare). Genera?ia gametofitic? (sexuată) este reprezentat? de game?i care sunt grupa?i în flori. Florile sunt grupate în conuri. Conurile b?rb?te?ti sunt situate spre vârful ramurilor ?i reprezint? o floare b?rb?teasc?, format? dintr-un ax al conului care sus?ine solzii staminali, purt?torii sacilor polenici, cu numeroase gr?uncioare de polen. Conurile femeie?ti sunt situate în vârful unei ramuri de la baza coroanei ?i reprezint? o inflorescen??. Fiecare con este format dintr-un ax care sus?ine solzii carpelari cu două ovule ?i o bractee. Din zigotul diploid prin diviziuni repetate se va diferen?ia embrionul cu numeroase cotiledoane. Semin?ele libere, unele aripate, cad din conul seminal, pe sol ?i formeaz? o nou? plant? (sporofitul). Apari?ia semin?ei reprezint? un salt calitativ în procesul evolu?iei plantelor. Reprezentan?ii din ?ara noastr? sunt: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea abies ), tisa (Taxus baccata), arbore ocrotit, ienup?rul (Jeniperus communis), jneap?nul (Pinus mugo), bradul (Abies alba), laricele (Larix deciuda), zâmbrul (Pinus cembra)- arbori ocroti?i, arborele-vie?ii (Thuja orientalis). Gimnospermele se împart în 3 grupe: cicadale, ginkoale ?i conifere. Cicadale: -cuprind 185 de specii în 11 genuri; -sunt cele mai primitive plante cu flori; -seam?n? cu palmierii dar nu sunt înrudi?i; -coroana este mare, format? din frunze lungi; -reprezentan?i: Cycas circinalis, Cycas revoluta. Cycas circinalis, este originar din Asia. Este cultivat ?i în zona Caraibilor, în special în cur?ile bisericilor. În insulele Barnados, toate plantele par a fi femele. Conuri b?rb?te?ti. Ginkoale: -reprezentat de o singur? specie, arborele-pagodelor, Ginko biloba; -r?spândite în sud-estul Asiei; -întâlnite numai în parcuri; -este o adev?rat? „fosil? vie” (în perioada Jurasicului ?i a Cretacicului a cunoscut era foarte r?spândit); -ajunge la maturitate la vârsta de 30 de ani, pân? atunci semin?ele nefiind diferen?iate; -florile sunt unisexuate: cele b?rb?te?ti sub form? de ciorchine, iar cele femeie?ti prezint? dou? ovule nude; -s?mân?a are un strat c?rnos pe dinafar? ?i dur în interior. Ginko biloba. Conifere: -r?spândite pe toat? suprafa?a globului, dar cu prec?dere în zonele muntoase ale zonei temperate; -florile sunt grupate in conuri b?rb?te?ti (o floare) ?i conuri femeie?ti, alc?tuite din mai multe flori (inflorescen?e); -floarea b?rb?teasc? este format? dintr-un ax longitudinal pe care sunt a?ezate în spiral? numero?i solzi, care poart? pe fa?a inferioar? doi saci cu polen; -floarea femeiasc? este alc?tuit? dintr-un solz extern pe care st? prins un solz intern care poart? la baz? dou? ovule; -polenul adus de vânt germineaz? pe ovule, formând tubul polinic prin care gametul b?rb?tesc ajunge la oosfer?, dând na?tere la zigot; -zigotul se divide ?i d? embrionul, iar ovulul devine s?mân?? neînvelit?. -reprezentan?i: bradul alb (Abies alba), pinul de p?dure (Pinus sylvestris), zada (Larix decidua), tisa (Taxus baccata), ienup?rul (Juniperus communis), arborele-mamut (Sequoia gigantea), molidul (Picea abies), jneap?nul (Pinus mugo), arborele vie?ii (Thuja orientalis), tuia (Thuja occidentalis), chiparosul (Cupressus sempervirens), cârcelul (Ephedra distachya), etc. Importan?? Deoarece formeaz? p?duri pe suprafe?e întinse, gimnospermele au o mare importan?? ecologic? (influen?eaz? clima, umiditatea, calitatea aerului). Lemnul are o mare importan?? industrial?, fiind folosit în construc?ii, la fabricarea mobilei, a instrumentelor muzicale ?i altor obiecte. El mai constituie materia prim? folosit? pentru fabricarea celulozei. Din r??in? se ob?in tu?ul, negrul de fum, terebentina, sacâzul, etc. Unele sunt plante decorative sau sunt folosite în medicin?. Gimnospermele fosile au stat la baza form?rii rezervelor de c?rbuni superiori. Lemnul greu, dur ?i compact, de culoare ro?cat? , al tisei, este foarte pre?ios pentru sculptur? ?i tâmpl?rie fin?. Lemnul molidului serve?te în construc?ii, în tâmpl?ria u?oar?, la construirea avioanelor, iar ca lemn de rezonan?? este c?utat pentru fabricarea instrumentelor muzicale. Molidul se folose?te ca materie prima în industria hârtiei si a celulozei. Scoar?a con?ine 10-11% tanin ?i se întrebuin?eaz? ca materie tanant? în t?b?c?rie. Prin distilarea r??inii se ob?ine terebentina, colofoniu, gudroane si alte substan?e chimice utile. Lemnul bradului este folosit în construc?ii, în fabricile de mobile si chibrituri, în t?b?c?rie si la extragerea terebentinei. Zada se cultiv? ca arbore ornamental si în planta?ii forestiere, pentru lemnul sau de calitate superioar?, bun la fabricarea mobilei. Din lemnul si r??ina pinului se ob?ine chinorozul- funinginea de brad, terebentina, colofoniul si gudronul Terebentina extras? din r??ina jepului este de calitate superioara. Florile femele ale ienup?rului au aspect de muguri verzi produc pseudobace, la început verzi, apoi negre-alb?strii, brumate si aromate. Pseudobacele având propriet??i stomahice si diuretice, se folosesc in medicin?. Ele mai servesc la aromatizarea b?uturilor spirtoase. Chiparosul se planteaz? mult pe coastele Mediteranei, pentru frumuse?ea coroanei înalte, de form? piramidal?. Chiparosul de balt?, înalt pân? la 40m este cultivat ca arbore ornamental prin parcuri ?i pe la marginea lacurilor. Din r?d?cinile crescute în balt? se ridic? în aer prelungiri respiratorii-pneumatofori. Clorhidratul de efedrina ca si ceaiul din ramurile înflorite, se înrebuin?eaz? în astme ?i bron?ite.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.