|
GHEPARDUL
Ghepardul(Acinonyx Jubatus) este un mamifer carnivor s?lbatic, cu capul mic ?i rotund, coada lung?, picioare înalte, cu blana de culoarea g?lbuie cu pete mici, întunecate. Este specific savanelor din Africa ?i din sudul Asiei.
De-a lungul ecuatorului, în Africa se întinde marea savan?. În Tanzania, aceasta este cunoscut? sub denumirea de Masai Mara – „p?mântul p?tat”, în limba masai. Un strat de cenu?? hr?nitoare, întins ca o p?tur? de c?tre vulcanii str?vechi, a f?cut din aceast? zon? unul dintre cele mai înfloritoare ecosisiteme din lume.
Cirezile uria?e de ierbivore ce pasc în savan? sunt „contrabalansate” de patru mamifere carnivore mari: trei feline (leopardul, leul ?i ghepardul) ?i o specie de hienide(hiena).
Tufi?urile dese ?i copacii înal?i ai p?durilor de la malul râurilor ad?postesc cea mai mare felin? p?tat? a Africii: leopardul. Celelalte doua mari feline sunt adaptate vie?ii în savan?. Sun felinele de savan? ale Africii.
Esen?? a gra?iei ?i elegan?ei, ghepardul este cel mai rapid mamifer terestru . Este atât de specializat, încât î?i bazeaz? supravie?uirea pe sprintul de 300 m.
Viata si moarte in savana
Se ?tie c? dintre toate felinele, ghepardul este cel mai atent cu puii s?i. Femelele î?i cresc singure puii. Ele pot na?te prima dat? la vârsta de 2 ani, apoi din 24 in 24 de luni. Media la na?tere este de 4 pui, cazurile de 8 fiind rare. O perioad? dup? na?tere, mama mut? culcu?ul din dou? în dou? zile, pentru ca micu?ii s? nu lase un miros care ar putea s? atrag? animalele de prad?. „Vizuina” este, de fapt, un loc îngust cu iarb? culcat? la p?mânt, lâng? terenul de vân?toare al mamei. Aceasta este mereu în cautarea pr?zii, din care se înfrupt? numai dup? ce puii s-au s?turat.
Pân? când vor fi în stare s? alerge mai repede, puii sunt îns? extrem de vulnerabili. Aceasta se întâmpl? pentru c?, de dragul vitezei, ghepardul a trebuit s? renun?e la ap?rarea puilor. Femelele nu au for?a necesar? s?-?i p?zeasc? puii de lei sau hiene, ?i, de aceea, 50 % dintre ei sunt uci?i în primele luni de via??.
Vulturii sunt una dintre cele mai mari amenin??ri pentru pui, nu pentru c? îi atac?, ci pentru c? pot atrage lei ?i hiene la un prânz câ?tigat cu u?urin??. Leii ucid mai mul?i pui de ghepard decât orice alt pr?d?tor. Abia un pui din 20 ajunge la maturitate. Motivul acestui comportament agresiv poate fi acela c? leii vor s? elimine concuren?a.
O felina … migratoare
În timpul sezonului secetos, puii pot muri ?i de foame. O dat? cu migra?ia ierbivorelor, iepurii ?i vulpile cu urechi de liliac sunt singura prad? mai consistent? ce poate fi g?sit? în zon?. Este momentul c?nd mama ?i puii ei pornesc într-o c?latorie anual?. Femelele ?i puii lor sunt singurele mamifere migratoare din lume. Ca s? prospere, acestor nomazi iu?i de picior le trebuie terenuri întinse de vân?toare. Pot c?l?tori zeci de kilometri spre câmpiile din centrul savanei.
Puii stau cu mama lor pân? împlinesc 15-18 luni?i s epot sescurca singuri. Mama i-a înv?tat pân? la momentul respectiv numeroase tehnici de vân?toare. În aceasta perioad?, ca to?i adolescen?ii, puii de ghepard încep s? simt? gustul libert??ii. Plecat? la vân?toare într-o diminea??, mama nu se mai întoarce. Desp?r?irea este brusc? ?i definitiv?. Puii au ajuns la vârsta la care trebuie s? se descurce singuri.
Libertate si pericol
Intre timp, puii ajun?i la v?rsta la care trebuie s? supravie?uiasc? prin propriile puteri au r?mas singuri în imensitatea savanei. De obicei, gheparzii tineri se despart de mamele lor în anotimpul umed, când hrana este mai u?or de g?sit.
Dac? au supravie?uit mai mul?i fra?i, ei stau ?i vâneaz? împreun? pân? când ating vârsta de 2 ani. Apoi se despart. Tinerele femele ghepard r?mân de obicei pe acela?i teritoriu cu mamele lor, în timp ce masculii se deplaseaz? pe distan?e foarte mari. Comportamentul acesta instinctiv poate fi modul în care natura evit? endogamia (împerecherea între indivizi din aceea?i familie). Desp?r?irea are loc ?i datorit? faptului c? femelele ?i masculii ghepard se confrunt? cu probleme diferite la aceast? vârst?. În timp ce pentru femele cea mai important? este capacitatea de reproducere, la masculi teritoriul ?i iscusin?a de vân?tor conteaz?.
|