|
Func?iile fiziologice ale produselor
alimentare
Fiziologia digestiei În afar? de oxigen toate celelalte substan?e necesare organismului provin din alimente care se g?sesc în mediul înconjur?tor sub forme foarte variate, forme în care nu pot fi trimise la ?esuturi ?i folosite de organism. Alimentele trebuie s? fie transformate din punct de vedere fizic ?i chimic prin digestie, pentru a fi primite ?i integrate în organismul omenesc. Ele sunt f?râmi?ate ?i tratate succesiv de saliv?, sucul gastric, secre?iile pancreasului, ficatului ?i mucoasei intestinale.
Fermen?ii digestivi împart moleculele proteinelor, glucidelor ?i gr?similor din alimentelor în fragmente mai mici ?i mai simple care pot s? str?bat? bariera mucoasei intestinale ?i s? treac? în sânge. Peretele intestinului ap?r? mediul intern de invazia moleculelor proprii ?esuturilor altor fiin?e vegetale sau animale. Dup? digestia intestinal? frac?iunile de proteine care provin din carnea animalelor sau din vegetale nu mai au nimic specific ?i caracteristic fiin?elor de la care au provenit; numai dup? aceast? transformare substan?ele din alimente sunt absorbite ?i integrate în ?esuturile omului devenind substan?e proprii ?i specifice fiin?ei umane.
Bariera pe care o constituie mucoasa intestinal? între mediul extern ?i organism nu e întotdeauna de nestr?b?tut; ea las? s? p?trund? uneori proteinele animale sau vegetale netransformate ?i care constituie substan?e ea las? s? p?trund? uneori proteinele animale sau vegetale netransformate ?i care constituie substan?e str?ine pentru om. A?a se explic? fenomenul de sensibilizare ?i de intoleran?? la unele substan?e alimentare; în aceste situa?ii organismul omului reac?ioneaz? printr-o serie întreag? de modific?ri locale sau generale încadrate în limbajul general în no?iunea de alergie sau idiosincrazie care înseamn? de fapt o reactivitate modificat? a organismului fa?? de unii agen?i externi.
Metabolismul ?i nutri?ia Schimbul permanent de substan?e ?i energie dintre organism ?i mediu se nume?te metabolism ?i reprezint? func?ia fundamental? a vie?ii. Încetarea metabolismului determin? moartea organismului.
Pentru a elibera energia ce se g?se?te acumulat? în substan?ele alimentare au loc în organism reac?ii chimice, enzimatice în urma c?rora rezult? ?i substan?e care vor fi eliminate în mediul extern. Energia intrat? în organism nu se pierde ci se transform? ?i se întoarce în mediu sub alte forme.
Glucidele se g?sesc în propor?ie mare în alimentele de origine vegetal? (Grâu, porumb, orez, fructe, legume, zah?r, miere) ?i în cantitate mic? în cele de origine animal? (lapte, carne); în alimente ele se g?sesc cu structur? chimic? diferit? unele cu molecul? mic?, monozaharide (glucoz?, galactoz?) ?i altele cu molecul? dubl?, dizaharide (maltoz?, lactoz?) ?i în sfâr?it altele cu molecula foarte mare, polizaharide (amidon, glicogen, celuloz?). Glucidele nu pot fi absorbite în organism decât în urma digestiei care le transform? în monozaharide, singurele capabile s? str?bat? bariera intestinal?, s? treac? în sânge ?i s? ajung? la ficat. Aici o parte se transform? prin sintez? în glicogen ca substan?? de rezerv?, iar o alt? parte trece în circula?ia general? pentru a fi folosite la nivelul ?esuturilor ?i organelor (figura 1).
Glucidele intr? în compozi?ia citoplasmei ?i din ele se elibereaz? aproximativ 60% din totalul energiei consumate de organism (1 g glucoz? elibereaz? 4,1 kcal). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor la nivelul citoplasmei ?i transformarea lor pân? la ap? ?i dioxid de carbon. La nevoie ?i glicogenul de rezerv? din ficat poate fi transformat în glucoz? (monozaharid) ?i trecut în sânge pentru consum. Nivelul glucozei în sânge este men?inut constant 1-1,5 g%0. Când glucidele sunt în exces ele se pot transforma în gr?simi ?i se depun ca atare în organism.
Glucidele trebuie s? fie în cantitate de 300-400 g/zi, crescând la cei care depun eforturi fizice pân? la 500-600 g/zi.
Lipidele se g?sesc în propor?ie mare în alimentele de origine animal? (unt, sl?nin?, carne de porc) ?i în unele fructe (alune, nuci). Ele n pot fi absorbite în organism decât dup? ce au fost descompuse în timpul digestiei sub form? de glicerin? ?i acizi gra?i. Ace?tia trec în circula?ia limfatic? ?i sanguin? resintezizându-se sub form? de gr?simi spe4cifice omului; la nivelul citoplasmei celulare sunt oxidate pân? la bioxid de carbon ?i ap?, eliberându-se o mare cantitate de energie (1 g de gr?sime elibereaz? 9,8 kcal.). Alt? parte din aceste gr?simi se depoziteaz? ca material de rezerv? în celulele adipoase de sub piele sau în jurul unor organe (rinichi, intestin) de unde sunt mobilizate ?i folosite la nevoie. Necesarul de lipide e de 2-3 g/kg corp în 24ore, dar poate cre?te la 4-5 g/kg corp în caz de efort fizic intens sau clim? rece (figura 2).
Proteinele se g?sesc în alimente de origine animal? (carne, ou?, lapte) ?i vegetal? (fasole, maz?re, linte, soia, etc.). Cele de origine animal? se asimileaz? mai u?or în organism decât cele de origine vegetal?.
Proteinele sunt substan?e fundamentale pentru buna func?ionare a organismului, ele nu pot lipsi din alimenta?ie. Pe lâng? rolul lor energetic ele au în special rol plastic (formator) contribuind la cre?terea organismului ?i la refacerea ?esuturilor distruse prin func?ionarea ?i uzura organismului; de asemenea ele intr? în alc?tuirea hormonilor, fermen?ilor, enzimelor ?i anticorpilor care au rol important în func?ionarea ?i ap?rarea organismului. Moleculele mari de protide sunt desf?cute prin ac?iunea fermen?ilor, a diferitelor segmente ale tubului digestiv în aminoacizi, singura form? capabil? s? str?bat? mucoasa intestinal? ?i s? treac? în sânge; ace?tia ajung la celule ?i sunt folosi?i pentru sinteza protidelor proprii fiin?ei umane; prin metoda atomilor marca?i s-a constatat c? în timp toate protidele celulare sunt reînnoite; alt? parte din aminoacizi e oxidat? pân? la bioxid de carbon ?i ap?, eliberându-se energie: 1 g de protein? elibereaz? 4,1 kcal (sau e folosit? pentru sinteza glucidelor ?i lipidelor). Aminoacizii nu se depun sub form? de rezerv? (figura 3).
Nevoile de protide sunt mai crescute la copii: 3,5 g/kg corp pe 24 ore, decât la adult 2 g/kg corp pe 24 ore. Deoarece la primii procesele plastice (formatoare) ale organismului sunt mai intense.
Apa constituie 70% din greutate corpului unui adult fiind repartizat? în plasma sanguin?, în lichidul intersti?ial, în limf? ?i în citoplasma celular?. În tinere?e organismul con?ine mai mult? plasm? paralel cu înaintarea în vârst? organismul se deshidrateaz?. Omul adult are nevoie de aproximativ 2- 2,5 l/24 ore. Apa provine din 2 surse:
- din lichide ?i alimente ingerate
- din oxidarea substan?elor organice în procesul de dezasimila?ie.
În organism apa alc?tuie?te partea fundamental? a mediilor interne (plasma sanguin?, lichidul tisular ?i limfa); are rol de solvent al substan?elor care se absorb prin sânge ?i limf?, transport? substan?ele dizolvate în ea la celule ?i ia din ele produ?ii de dezasimila?ie pe care îi duce la organele excretoare: rinichi ?i piele, înlesne?te toate reac?iile chimice ?i oxid?rile din organism având rol de catalizator ?i ia parte la men?inerea temperaturii constante a corpului prin evaporarea la nivelul pielii.
S?rurile minerale înso?esc apa fiind prezente în toate lichidele ?i celulele din organism, ele formeaz? aproximativ 5% din greutatea corpului; se elimin? zilnic prin urin?, transpira?ie ?i fecale ?i sunt înlocuite odat? cu hrana deoarece se g?sesc în toate alimentele în propor?ii variabile. S?rurile minerale intr? în organism sub form? de cloruri, fosfa?i, sulfa?i de Na, K, Ca, P, Fe, etc.
Vitaminele sunt substan?e organice absolut necesare desf??ur?rii proceselor vitale în organism; ele trebuie introduse odat? cu alimentele deoarece în organism nu se sintetizeaz? decât vitaminele D, K ?i B12. Vitaminele se g?sesc numai în alimentele proaspete ?i lipsesc în cele conservate; ele au un rol important în procesele de asimila?ie a alimentelor, de cre?tere a organismului ?i servesc ca material pentru sinteza unor fermen?i, sunt substan?e catalizatoare neavând nici un rol nutritiv, nici energetic. Fiecare vitamin? are ac?iune specific?, lipsa ei producând anumite tulbur?ri.
Ra?ia alimentar? trebuie s? cuprind? atât substan?e energetice, cât ?i substan?e plastice ?i catalitice necesare organismului.
|